Instituțiile publice vor putea crea parcuri industriale. Opoziția cere explicații privind rolul Ministerului Apărării în noul mecanism
Instituțiile publice vor putea iniția crearea unor parcuri industriale în baza infrastructurii și bunurilor pe care le administrează, conform unui proiect de modificare a Legii cu privire la parcurile industriale, aprobat în prima lectură de Parlament pe 3 septembrie. Inițiativa a stârnit dezbateri aprinse - deputații din opoziție au cerut explicații detaliate privind prevederea care i-ar permite Ministerului Apărării să-și deschidă propriul parc industrial.
Inițiativa legislativă, elaborată de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, extinde categoria entităților care pot iniția și administra parcuri industriale, incluzând instituțiile publice care administrează bunuri sau infrastructură ce poate fi valorificată, fără a fi necesară crearea unor autorități publice noi sau reorganizarea celor existente. Va fi extinsă și lista entităților care pot administra parcuri industriale — întreprinderi de stat sau municipale, societăți comerciale și instituții publice.
Documentul instituie un plafon maxim de 5% pentru cheltuielile administrative legate de crearea infrastructurii tehnice și de producție a parcurilor, finanțate din bugetul de stat, urmând ca aceste cheltuieli să fie stabilite prin hotărâre de Guvern. Pentru crearea infrastructurii vor putea fi atrase și resurse complementare, inclusiv asistență externă și fonduri de la parteneri de dezvoltare.
Proiectul prevede, de asemenea, că start-up-urile vor putea beneficia de spații în cadrul parcurilor industriale, pentru o perioadă de incubare de până la șase luni, pentru a-și dezvolta și testa produsele, serviciile sau modelele de afaceri. O altă noutate se referă la posibilitatea ca anumite parcuri industriale să includă terenuri cu destinație agricolă sau specială, fără schimbarea destinației acestora, cu condiția ca activitățile desfășurate să fie prevăzute expres în studiul de fezabilitate al parcului respectiv.
Prezentând proiectul în plenul Parlamentului, secretarul de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, Oleg Bivol, a subliniat că proiectul modernizează cadrul de creare, administrare și finanțare a parcurilor industriale, fără a schimba conceptul de bază al acestui instrument. Bivol a explicat că un parc industrial modern nu mai înseamnă doar hale de producție și infrastructură inginerească, ci un ecosistem complex, care poate include instituții de învățământ, laboratoare, parcuri științifice și inovaționale, precum și spații destinate start-up-urilor aflate în perioadă de incubare.
„Creăm un mecanism clar pentru finanțarea infrastructurii industriale. Legea actuală permite finanțarea acestei infrastructuri din bugetul de stat, dar nu stabilește suficient de clar mecanismul instituțional de implementare. De aceea, prin acest proiect, finanțarea infrastructurii va fi realizată printr-o unitate de implementare desemnată de Guvern, respectiv ODA, iar cheltuielile administrative nu vor putea depăși 5% din buget”, a explicat Bivol, adăugând că proiectul clarifică și modul în care facilitățile acordate rezidenților trebuie verificate prin prisma legislației privind ajutorul de stat.
Referitor la posibilitatea creării unor parcuri industriale specializate pe terenuri cu destinație agricolă sau specială, Bivol a subliniat că prevederea nu contravine Codului Funciar și nu permite utilizarea arbitrară a acestor terenuri.
„Este important de precizat că această prevedere nu permite utilizarea arbitrară a terenului agricol în scopuri industriale. Activitatea trebuie să fie prevăzută în studiul de fezabilitate și să respecte în continuare regimul juridic al terenului, legislația funciară, de mediu, de urbanism și de construcție”, a precizat secretarul de stat, adăugând că proiectul creează, totodată, cadrul legal pentru ca parcurile industriale administrate de entități fondate de Ministerul Apărării să poată găzdui activități specifice industriei de apărare, în condiții stabilite strict de Guvern.
Deputat PAS: „Există parcuri eco-industriale în Europa. Le-am putea avea și noi?"
Deputata Partidului Acțiune și Solidaritate, Veronica Briceag, a întrebat dacă Guvernul a analizat posibilitatea creării, în Republica Moldova, a unui parc industrial specializat pe economie circulară, similar modelelor existente în Uniunea Europeană.
„Sigur că noi suntem cei care trebuie să susținem orice tip de atragere a investițiilor și dezvoltarea parcurilor industriale, însă totodată suntem și cei responsabili de fiecare leu public, astfel încât el să producă valoare economică și locuri de muncă. Totodată, trebuie să protejăm patrimoniul statului, iar dezvoltarea industrială să nu afecteze solul, apa sau sănătatea oamenilor. În Europa există, pe lângă parcurile industriale, și parcuri eco-industriale. Vreau să întreb dacă Guvernul a examinat posibilitatea creării, în Republica Moldova, a unui parc industrial specializat pe economie circulară, acolo unde deșeurile, apa sau energia folosite de o întreprindere pot fi refolosite ca materie secundară de către o altă întreprindere”, a declarat Briceag.
Oleg Bivol a calificat întrebarea drept „foarte progresistă”, precizând însă că, la moment, prioritatea Ministerului rămâne îndeplinirea obiectivelor deja asumate pe agenda de reformă.
„Din păcate, nu avem deocamdată o abundență de rezidenți doritori, ca să putem avea filtre de selecție, dar, în contextul dorinței de a fi inovativi și de a îmbrățișa sectoarele unde există plusvaloare, ne dorim să creăm un ecosistem integru într-unul dintre parcurile pe care le vom dezvolta ulterior. La nivel de realitate însă, suntem conștienți de sarcina pusă pe agenda de reformă, de a livra patru platforme industriale mixte, cu 14 rezidenți ancorați și 2 milioane de euro investiți, aceasta este prioritatea noastră la moment, banii fiind deja destinați acestor proiecte. Dar înțelegem că este o temă modernă, care ne-ar oferi oportunități pentru investitorii interesați nu doar de tehnologii, ci și de raportarea ESG, dincolo de raportările financiare convenționale”, a răspuns secretarul de stat.
Socialiștii cer explicații despre rolul MA în parcurile industriale
Deputatul Partidului Socialiștilor, Bogdat Țîrdea, a cerut clarificări suplimentare privind rațiunea pentru care Ministerul Apărării ar putea deveni un actor implicat în crearea și administrarea unor parcuri industriale, calificând prevederea drept una fără precedent.
„Domnule raportor, spuneți-mi, vă rog, nu am înțeles clar care a fost argumentul Ministerului Apărării de a fi actor în cadrul acestor parcuri industriale. Ce are Ministerul Apărării cu parcurile industriale, cu industria, cu producția industrială? Este o premieră, sincer să vă spun, iar aceste lucruri trezesc un șir de întrebări. Vi s-a formulat o întrebare asemănătoare, dar ați trecut ușor peste subiect — dacă puteți concretiza, care au fost argumentele, cifrele, ideile din spatele acestui raționament?”, a întrebat Țîrdea.
Oleg Bivol a răspuns că prevederea rezultă dintr-o abordare egală față de toate ministerele și instituțiile publice care ar putea iniția parcuri industriale specializate, similar unor exemple deja existente în alte domenii.
„Raționamentul se regăsește în abordarea egală, aplicată tuturor ministerelor sau instituțiilor publice care pot crea parcuri industriale. Am dat exemplul parcurilor specializate, inclusiv Ministerul Agriculturii sau Ministerul Apărării, care pot crea astfel de parcuri dacă dispun de teren. Dar ele nu se creează pur și simplu, la dorința cuiva, sunt înființate prin hotărâri de Guvern, pe baza unor dosare și analize”, a explicat Bivol.
Deputatul a pus, separat, întrebarea privind riscul ca administratorii parcurilor industriale să dispună necontrolat de active ale statului.
„Mulțumesc de răspuns, dar tot nu ați fost explicit. Aveam în vedere ce va produce concret Ministerul Apărării — este prima dată când, în Republica Moldova, Ministerul Apărării ar urma să producă ceva industrial. Vă mai întreb, de asemenea: nu vă temeți că legea oferă posibilitatea ca administratorii parcurilor industriale să profite, să dispună de activele statului, de spații și infrastructură, fără un control public suficient? Există un astfel de risc, sau nu?”, a întrebat Țîrdea.
Bivol a răspuns că rolul administratorilor rămâne limitat la gestionarea activelor și colectarea chiriei de la rezidenți, proprietatea rămânând, în toate cazurile, în sarcina autorității publice locale.
„Întreprinderea administratoare doar gestionează activele — ea încasează chiria de la rezidenți. Până aici merg drepturile administratorilor. Proprietarul rămâne autoritatea locală, care este responsabilă de activele aflate acolo, inclusiv de atragerea investitorilor și de dezvoltarea acestor idei. Este un instrument important, pus la dispoziția autorităților locale, ca acestea să poată atrage mediul de afaceri și să creeze locuri de muncă salarizate”, a subliniat Bivol.
Tarlev: „Trebuie să fim atenți cu Ministerul Apărării și parcurile industriale"
Deputatul neafiliat Vasile Tarlev a salutat modificările propuse, considerându-le însă insuficiente pentru a face Republica Moldova cu adevărat competitivă în atragerea investițiilor, în contextul regional dificil în care se află țara.
„Luând în considerație situația în care ne aflăm, ca Republica Moldova, într-o regiune înconjurată de „rechini” economici, evident că nu putem dezvolta economia națională prin forță sau prin interdicții, nu am obținut nimic astfel. Trebuie să creăm condiții mai bune și mai favorabile decât cele oferite de vecinii noștri, ca să vină investitori la noi. Salut modificarea acestui proiect de lege, dar considerăm că nu este suficient. Suntem în discuții serioase cu investitori din mai multe țări, în special din India, după vizita președintelui indian în Moldova, dar și din Indonezia, și vom veni cu propuneri de amendamente pentru a doua lectură”, a declarat Tarlev.
Deputatul a cerut, de asemenea, clarificări privind participarea Ministerului Apărării la crearea de parcuri industriale, avertizând asupra necesității unei atenții sporite în acest domeniu.
„Trebuie să fiți foarte atenți cu Ministerul Apărării în parcurile industriale, asta este părerea mea”, a subliniat Tarlev, după ce Bivol a confirmat că instituția ar putea aplica pentru deschiderea unui parc industrial specializat, similar altor parcuri de categoria B, precum cele agroindustriale sau tehnologice.
Tarlev a mai întrebat care va fi soarta actualelor zone economice libere din țară, în contextul dezvoltării noului cadru pentru parcurile industriale, la care Bivol a explicat că că ZEL-urile au statut diferit.
„Zonele economice libere au un statut diferit față de cel avut până în 2024, prin modificarea Codului Vamal. Una dintre logicile dezvoltării parcurilor industriale este, într-adevăr, migrarea companiilor din zonele economice libere care nu au producție sau nu dispun de zone industriale dedicate. La moment, zonele economice libere au termene de valabilitate până în 2032 și nu avem intenția de a le închide, dar rezidenții nu mai beneficiază de facilitățile fiscale pe care le aveau până în 2024, iar zona economică liberă a revenit, de facto, la statutul convențional pe care ar trebui să-l aibă un astfel de instrument”, a explicat Bivol.
Posibile riscuri privind patrimoniul public”
Deputata fracțiunii Alternativa, Angela Cutasevici, a atras atenția asupra unor posibile riscuri pentru patrimoniul public, generate de prevederile privind transmiterea terenurilor din parcurile industriale către rezidenți, riscuri semnalate, potrivit acesteia, chiar de Ministerul Mediului și de Agenția Proprietății Publice.
„Cu referire la proiectul prezentat, am câteva întrebări de concretizare. La articolul 5, alineatul 6, terenurile agricole sau cu destinații speciale pot fi incluse în parcurile industriale de categoria B, fără schimbarea destinației. Însă, prin articolul 23 alineatul 1, terenurile din parc pot fi date rezidenților în arendă, locațiune sau superficie, iar potrivit articolului 18 alineatul 1, administratorul poate încheia cu investitorii inclusiv contracte de societate civilă și de asociere în participațiune, precum și poate stabili configurația și suprafața terenurilor atribuite rezidenților. Respectiv, Ministerul Mediului și Agenția Proprietății Publice atenționează asupra acestor prevederi, care pot aduce prejudicii patrimoniului public și regimului juridic al terenurilor. Cum urmează să interveniți pentru a garanta, prin lege, că statul nu va fi prejudiciat în cazul unei aplicări defectuoase sau neconforme?”, a întrebat Cutasevici.
Secretarul de stat de la MIDR, a răspuns că prevederea respectă strict interpretarea articolului 55 din Codul Funciar, iar destinația terenurilor nu se modifică prin includerea lor într-un parc industrial.
„Prevederea noastră exprimă strict interpretarea articolului 55 din Codul Funciar, unde destinația terenului nu este schimbată — el își păstrează aceeași formă care i-a fost dată inițial. De aceea nu există temei pentru o astfel de îngrijorare. Aceasta a fost și clarificarea noastră în lege, ca să nu fie schimbată destinația terenului. Mai mult, această prevedere a fost coordonată și cu ministerele care dețin astfel de terenuri și ar putea iniția agroparcuri industriale, științifice, tematice sau specializate. Este expres precizat că prevederea nu contravine articolului 55 din Codul Funciar și nu modifică destinația terenului”, a explicat Bivol.
Cutasevici a revenit cu o a doua întrebare, legată de modul de calcul al plafonului de 5% destinat cheltuielilor administrative pentru crearea infrastructurii parcurilor, subliniind că lipsa unei justificări detaliate a acestui procent a fost semnalată și de Ministerul Finanțelor.
„S-au specificat garanțiile că terenurile vor rămâne în proprietatea statului și vor fi utilizate conform destinației. Am și o altă întrebare, legată de articolul 13: finanțarea infrastructurii parcurilor din bugetul de stat este realizată de unitatea de implementare desemnată de Guvern, ați precizat că aceasta este ODA, iar cheltuielile administrative vor reprezenta 5% din valoarea mijloacelor alocate. Aici rămâne neclar din ce sumă anume se calculează acest procent pentru gestionarea și administrarea parcului. Acest lucru a fost semnalat și de Ministerul Energiei, și de Ministerul Finanțelor, cum s-a ajuns la acest plafon de 5%, fără o justificare detaliată a costurilor și fără claritate privind modul de calcul al sumei?”, a întrebat Cutasevici.
Plafonul de 5% este destinat exclusiv costurilor de pregătire și construcție a infrastructurii parcurilor industriale de către ODA, în timp ce administrarea ulterioară va reveni autorităților locale. Bivol a explicat că această cifră reflectă capacitatea ODA de a implementa proiectele, în contextul în care instituția trebuie să livreze patru platforme industriale mixte până în 2027, beneficiind de un buget de 120 de milioane de lei pentru 2026 și 50 de milioane pentru 2027. Neînțelegerea cu Ministerul Finanțelor a apărut deoarece ODA doar construiește și transferă activele, fără a se implica în managementul lor ulterior, a mai explicat acesta.
„Referitor la cei 5%, această cifră a rezultat din calculele privind capacitatea ODA de a implementa proiectele. ODA va folosi acești bani pentru crearea infrastructurii și transferă activul creat autorității locale, care preia apoi administrarea. În acel moment, activitatea ODA se încheie. De aceea, cei 5% se referă la pregătirea parcului industrial ca instrument, nu la administrarea sa ulterioară”, a detaliat Bivol.
În R. Moldova activează, în prezent 15 parcuri industriale, unde lucrează peste 4.500 de persoane, iar în 2025 companiile rezidente au înregistrat o cifră de afaceri totală de aproximativ 9.9 miliarde de lei.
Proiectul de modificare a Legii cu privire la parcurile industriale urmează să fie examinat de Parlament și în a doua lectură, iar unii deputați au anunțat că vor propune amendamente suplimentare pentru această etapă. După adoptarea finală, modificările legislative vor intra în vigoare în termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial.
CITIȚI ȘI:
