„Se dublează, practic, activitatea”. Procurorii critică unele prevederi din proiectul privind garanțiile acordate suspecților
Noile garanții pentru persoanele urmărite penal ar putea complica desfășurarea unor anchete, dacă anumite prevederi din proiectul de lege nu vor fi clarificate. Accesul rapid la materialele dosarului, traducerea documentelor și regulile privind declarațiile publice ale autorităților au fost principalele subiecte asupra cărora au fost formulate obiecții la consultările publice din 7 septembrie, organizate de Comisia parlamentară juridică, pentru numiri și imunități.
CNA: Unele prevederi riscă să îngreuneze anchetele penale
Dumitru Cuciaș, șeful Direcției generale urmărire penală din cadrul Centrului Național Anticorupție (CNA), a atras atenția asupra riscurilor generate de noile reglementări privind accesul persoanelor reținute la actele care justifică privarea de libertate. Potrivit proiectului, documentele ar urma să fie puse la dispoziție imediat după reținere, iar în termen de cel mult 48 de ore procurorul va fi obligat să le anexeze din nou la demersul adresat judecătorului de instrucție.
Reprezentantul CNA susține că această procedură va suprasolicita anchetatorii, în special în dosarele complexe de corupție sau rezonanță, unde numărul bănuiților reținuți este considerabil.
„Dacă vorbim despre o simplă reținere, pe o cauză penală simplă, în care o singură persoană este reținută, este o situație. Atunci când practica din ultimii ani arată că în cazul unor infracțiuni cu rezonanță socială sporită se rețin câte 15, 20, 30, 40 de persoane, atunci se dublează, practic, activitatea și nu văd necesitatea să prezentăm de două ori acelorași persoane același set de acte. El, practic, va fi unul identic”, a declarat Dumitru Cuciaș.
O soluție optimă pentru eliminarea acestor blocaje ar fi digitalizarea dosarelor, astfel încât avocații să aibă acces instantaneu și securizat în format electronic la materialele cauzei, a adăugat el.
„Cele mai fierbinți probe se acumulează în acele 72 de ore când persoanele sunt private de libertate și atunci se întreprind cele mai multe acțiuni, anume în intervalul acestor 72 de ore. Dar noi vom fi nevoiți în 24 de ore să facem acele multiplicări de copii și, ulterior, să ne repetăm când solicităm acea măsură preventivă”, a mai spus reprezentantul CNA.
Proiectul legislativ nu reglementează suficient de clar modalitatea în care bănuitul poate consulta materialele dosarului, nu stabilește reguli precise pentru eliberarea copiilor și nici nu delimitează limitele rezonabile ale exercitării acestui drept, a mai remarcat Dumitru Cuciaș.
Secretarul de stat al Ministerului Justiției, Lilian Apostol, a precizat că proiectul nu obligă organele de urmărire penală să prezinte toate materialele dosarului și nici să le prezinte de două ori. Apostol a explicat că aceeași logică se aplică și accesului la alte materiale ale cauzei.
Dacă acuzatul a participat la o acțiune procesuală, precum o expertiză sau o percheziție, materialele respective trebuie aduse la cunoștința apărării. În schimb, accesul integral la dosar intervine la finalizarea urmăririi penale.
„Nu vreau ca acest proiect de lege să fie interpretat destul de excesiv, ca ar impune niște obligații excesive pe seama organului de urmărire penală și a procurorului, de a prezenta toate materialele sau de a dubla prezentarea acestor materiale. Accesul la materialele dosarului nu trebuie să fie interpretat excesiv, pentru că interesele urmăririi, de asemenea, trebuie să fie respectate. O anumită confidențialitate a urmăririi trebuie să fie respectată. Acest mecanism este introdus nu ca să creeze suplimentar o serie de formalități care nu sunt necesare. Invers - este introdus să protejeze confidențialitatea urmăririi penale, dar și să ofere discreția procurorului să vadă în ce măsură demersurile apărării sunt justificate”, a menționat Apostol.
Procuratura Generală: Risc de „inflație procesuală”
Procurorul din cadrul Procuraturii Generale, Nicolae Zanevici, a salutat eforturile Ministerului Justiției de armonizare a legislației cu normele europene, dar a cerut revizuirea mai multor prevederi, inclusiv cele privind traducerea actelor și restricționarea accesului la materialele cauzei.
„Într-adevăr, pe alocuri se observă o inflație procesuală în legătură cu acest proiect de lege. Să-i spunem așa - o tautologie normativă. Se repetă multe acte normative. Noi am menționat și în avizele noastre. Cu regret, nu s-a luat în considerație”, a declarat Zanevici.
În opinia sa, regulile privind traducerea actelor ar putea genera întârzieri și un volum suplimentar de muncă pentru procurori. El a precizat că traducerile trebuie realizate de persoane acreditate și incluse în registrul corespunzător.
„Vă rog mult, revizuiți-o, pentru că nu există timp și bani. (...) Dacă atunci când stai în rând, semnezi o scrisoare pentru traducere a rechizitoriului, a ordonanței de punere sub învinuire, care trebuie să o aduci la cunoștință imediat, și cu atât mai mult că translatorii trebuie să fie în registru, trebuie să fie acreditați, atunci e complicat. Să revizuim aspectul dat”, a spus procurorul.
Zanevici a cerut și clarificarea mecanismului de restricționare a accesului la materialele cauzei, în special pentru dosarele complexe privind grupări sau organizații criminale.
„Noi suntem conștienți că restricțiile accesului la materialele cauzei penale în mare parte vor fi pe dosare complexe, grupări criminale, organizații criminale, dosare de rezonanță. Pentru a da claritate acestui mecanism, acestui algoritm de restricții, eu propun ca să stabilim un anumit termen sau o anumită perioadă de timp când avocatul sau părțile în proces ar înainta o solicitare de a face cunoștință cu materialele. Sau procurorul ar revizui dosarul sau ansamblul de probe acumulate și va spune: aici ce facem, dăm accesul părților să facă cunoștință la acestea?”, a explicat Zanevici.
Procurorul a criticat și includerea în Codul de procedură penală a modelului în limba română al formularului privind drepturile și obligațiile participanților la proces. În opinia sa, acesta ar putea fi aprobat printr-un ordin interdepartamental.
„Cât e de important și principial alineatul 4? Modelul în limba română a formularului care cuprinde informația înscrisă privind drepturile și obligațiile să se aprobe printr-un ordin comun. (...) Va fi considerat încălcat dreptul la apărare sau la traducător dacă drepturile și obligațiile vor fi prezentate nu conform acestui model? După mine, nu este imperativ necesar să indicăm asta în Codul de procedură penală. Noi putem să o facem într-un ordin interdepartamental, fără a menționa în Codul de procedură penală. Noi insistăm ca să excludem aceasta din Codul de procedură penală”, a spus procurorul.
Zanevici a mai cerut excluderea procurorului din categoria autorităților obligate să evite prezentarea bănuitului, învinuitului sau inculpatului într-o manieră care ar crea aparența de vinovăție, argumentând că procurorul nu este autoritatea care asigură escortarea și prezentarea persoanei.
Ministerul Justiției: Prevederile transpun cerințe europene
Lilian Apostol a spus că observațiile privind traducerile și obligațiile suplimentare trebuie analizate, dar a respins ideea că proiectul ar impune sarcini excesive organelor de urmărire penală.
În ceea ce privește nota privind drepturile persoanei, secretarul de stat a explicat că o asemenea practică există deja, iar modificările urmăresc să asigure conformarea la cerințele unei directive europene.
„Eu iarăși ies din practica care există și din prevederile actuale chiar a Codului. (...) Eu, personal, în practica mea, când s-a aplicat noul Cod de procedură penală din 2003, noi aveam dilema aceasta: în ce măsură, ce fel de notă, ce conțin aceste drepturi. Noi pur și simplu luam extrasul din Codul de procedură și prezentam acele drepturi. Deci, iarăși, aceasta este cerința directivei și ajustările pe care le aducem nu reflectă decât practica deja existentă. Deci, nu este scopul de a pune în sarcina excesivă în fața organului de urmărire sau a procurorului. Noi, într-adevăr, suntem deschiși. Poate sunt niște neînțelegeri cu privire la formularea acestor lucruri, dar în partea în care ați vizat, decât nu pur și simplu retranspune așa cum spune directiva, nu îi impune o sarcină excesivă”, a spus secretarul de stat.
Anexele confidențiale, o practică nouă pentru R. Moldova, uzuală în UE
O discuție aparte a vizat introducerea „anexelor confidențiale” – documente care justifică anumite decizii ale procurorului, inclusiv restricționarea accesului la materiale, dar care nu sunt prezentate părților decât în cazul contestării deciziei în fața judecătorului de instrucție. Secretarul Comisiei juridice, numiri și imunități, Igor Talmazan, a criticat mecanismul și a avertizat că acesta ar putea crește riscul scurgerilor de informații din dosarele operative.
„Din practică, totuși, eu văd că la restricții s-au expus toată lumea, toată lumea a criticat articolul respectiv. (...) Ce face primul judecător de instrucție cu ea, procurorul, unde o pune, unde o anexează? Oare asta e o inovație de-a noastră? Anexa confidențială, care trebuie să o prezinți procurorul, judecătorul de instrucție și n-ar trebui să ajungă la nimeni. Pentru că noi extindem cercul persoanelor care au acces la materiale operative sau la dosarul operativ”, a declarat Talmazan.
El a spus că extinderea numărului persoanelor care au acces la asemenea materiale ar putea îngreuna identificarea sursei unei eventuale scurgeri.
„Deja sunt riscuri mari. Înțeleg că oricum și acum sunt probleme, pentru că de multe ori, când ceva se întâmplă cu cauza penală, există contradicțiile respective: cine a făcut, să spunem așa, o scurgere de informații care a dat peste cap dosarul. Dacă mai extindem numărul persoanelor, în general, noi nu ne dăm de capăt cine, cum și unde”, a spus secretarul Comisiei juridice.
În replică, Lilian Apostol a explicat că anexele confidențiale nu reprezintă o inovație, ci un mecanism utilizat în unele state europene pentru protejarea informațiilor sensibile. El a invocat jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și practicile din Regatul Unit.
„În cazul de față noi le numim confidențiale. Standardul este ca ele să fie supuse controlului judiciar atunci când, de exemplu, identitatea persoanelor sub acoperire nu trebuie să fie divulgată părții acuzării, atât în interesul securității statului, cât și în anumite situații în interesul urmăririi. (...) Dacă o parte a acuzării înaintează obiecția de provocare, spre exemplu, atunci identitatea potențialului agent sub acoperire devine relevantă și atunci acest lucru se pune”, a explicat secretarul de stat.
Apostol a recunoscut că asemenea prevederi nu există în prezent în Codul de procedură penală, dar a susținut că acestea sunt necesare în situațiile în care anumite informații nu pot fi divulgate.
„Practici de existență a acestor anexe confidențiale, care au un statut specific, regim specific de protecție a confidențialității în cadrul organului de urmărire, există în statele europene și unul din scopurile acestei directive și aproximării legislației noastre este de a introduce aceste proceduri foarte, foarte specifice, excepționale”, a spus Apostol.
Prezumția de nevinovăție: cătușele, cuștile și declarațiile publice
Proiectul introduce, la articolul 11 alineatul 8¹, o prevedere prin care organele de urmărire penală, procurorii, instanțele și autoritățile responsabile de escortare nu vor putea prezenta bănuitul, învinuitul sau inculpatul într-o manieră care creează aparența de vinovăție. Vicepreședintele Comisiei juridice, Vasile Grădinaru, a cerut explicații despre cum ar urma să fie aplicată norma în practică.
„Eu vreau să înțeleg, la modul practic, cum ar arăta. Adică, dacă eu îl duc în cătușe, asta dă impresia că el e vinovat? Dacă eu îl duc fără cătușe, el nu creează impresia că e vinovat? Cum noi îl prezentăm într-o formă în care el aparent pare mai vinovat sau mai puțin vinovat?”, a întrebat Grădinaru.
Secretarul de stat al Ministerului Justiției, Lilian Apostol, a spus că asemenea situații nu pot fi enumerate exhaustiv în lege și trebuie analizate de la caz la caz. El a dat drept exemplu folosirea cătușelor atunci când acestea nu sunt necesare, dar și escortarea unei persoane de către un număr disproporționat de mare de forțe de ordine.
„O persoană care nu este necesar să o ții în cătușe, dar ea, totuși, este prezentată în cătușe și aceasta creează o impresie. O singură persoană este reținută și în jurul lui stau undeva vreo 10 persoane mascate. Pentru ce? Aceasta creează, într-adevăr, o impresie că este persoana atât de periculoasă. Dacă este de ajuns numai unul singur să îl escorteze în instanță”, a spus Apostol.
În același timp, secretarul de stat a precizat că o escortă sporită sau folosirea cătușelor nu constituie automat o încălcare a prezumției de nevinovăție. Dacă măsurile sunt justificate de pericolul pe care îl prezintă persoana și de circumstanțele cazului, situația este diferită.
Proiectul, transmis Comisiei Europene
Proiectul de modificare a legislației procesual-penale a fost transmis de Ministerul Justiției Comisiei Europene pentru opinie. Observațiile Bruxellesului urmează să fie analizate înainte de definitivarea documentului pentru lectura a doua.
Inițiativa vizează mai multe acte normative și urmărește consolidarea garanțiilor procedurale pentru persoanele implicate într-un proces penal. Printre modificări se numără introducerea unui formular standardizat privind drepturile și obligațiile procesuale ale persoanei reținute, reguli mai clare pentru renunțarea la apărător și participarea obligatorie a acestuia la anumite acțiuni cu relevanță probatorie, precum confruntarea, reconstituirea și experimentul judiciar.
Proiectul prevede, de asemenea, garanții suplimentare pentru minori. În cazul în care există incertitudini privind vârsta persoanei, aceasta va beneficia de prezumția de minoritate, iar costurile aferente măsurilor prevăzute de lege vor fi suportate de stat. Documentul instituie și un mecanism de colectare și raportare statistică privind asistența juridică garantată de stat.
Modificările vizează Codul de procedură penală, Codul de executare, Legea privind asistența juridică garantată de stat, Codul contravențional, Legea cu privire la probațiune, legislația privind activitatea interpreților și traducătorilor în sectorul justiției, precum și Legea privind libertatea de exprimare.
Potrivit notei informative, aplicarea noilor prevederi nu va necesita crearea unor instituții noi sau o redistribuire fundamentală a competențelor. În schimb, autoritățile vor trebui să pregătească personalul implicat în reținere și detenție și să adapteze procedurile interne. Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Interne și Procuratura Generală urmează să aprobe, printr-un act comun, modelul formularului privind drepturile și obligațiile procesuale, iar Institutul Național al Justiției va actualiza programele de instruire pentru judecători și procurori.
Legea va intra în vigoare la trei luni de la publicarea în Monitorul Oficial. Perioada este prevăzută pentru aprobarea formularului, adaptarea practicilor instituțiilor și instruirea profesioniștilor care vor aplica noile reguli. O excepție se referă la obligația de transmitere către Comisia Europeană a unui raport de evaluare o dată la trei ani, care va deveni aplicabilă doar după aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Proiectul urmează să fie definitivat pentru lectura a doua, după examinarea observațiilor formulate în cadrul consultărilor publice și a opiniei Comisiei Europene.
CITIȚI ȘI:
