Deputat PAS, la Radio Moldova: Retragerea munițiilor de la Cobasna este posibilă doar pe cale diplomatică, cu sprijinul partenerilor internaționali
Retragerea munițiilor și armamentului de la depozitul din Cobasna poate fi realizată doar prin mijloace diplomatice, conform Acordului de la Istanbul, iar acest proces trebuie reluat cu implicarea partenerilor europeni și americani, susține deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Vasile Grădinaru. La rândul său, deputatul Partidului Democrația Acasă, Alexandru Verșinin, crede că R. Moldova va trebui, mai devreme sau mai târziu, să găsească o cale de comunicare directă cu Federația Rusă, în interesul securității naționale.
Declarațiile au fost făcute în ediția din 7 septembrie a emisiunii „La 360 de grade" de la Radio Moldova.
Vasile Grădinaru: „Armamentul trebuie evacuat"
Singura cale realistă de a retrage acest armament de pe teritoriul necontrolat de autoritățile de la Chișinău rămâne cea diplomatică, prevăzută încă din Acordul de la Istanbul, a afirmat Vasile Grădinaru.
„Este evident că acest lucru poate fi făcut doar pe cale diplomatică și, vă aduceți aminte, în Convenția de la Istanbul s-a stabilit calea diplomatică, în comunicare cu Federația Rusă. Dar noi astăzi nu comunicăm cu Federația Rusă. Există altceva - Federația Rusă nu percepe Republica Moldova ca pe un stat de la egal la egal, o consideră ca pe un vasal și aceasta este problema Federației Ruse în raport cu Republica Moldova, ca și cu alte state, în care ei consideră că trebuie să ne dea indicații și să decidă pentru noi și în locul nostru”, a declarat Grădinaru.
Deputatul a insistat că, indiferent de cantitatea reală de muniții aflată la Cobasna, obiectivul rămâne evacuarea completă a armamentului, iar acest proces are șanse reale de reușită doar cu sprijinul partenerilor occidentali.
„Noi însă credem că avem dreptul, în Republica Moldova, să facem ceea ce este bine pentru cetățenii noștri. Iar pentru noi este clar că această armată și acest armament, indiferent cât este acolo, câte douăzeci, câte patruzeci de tone sau câte două tone, trebui evacuat de acolo, conform Acordului de la Istanbul. Vă aduceți aminte - s-a dus acel eșalon sau două-trei, câte s-au dus atunci, și s-a oprit acest proces, din păcate, iar el trebuie reluat. Este evident că, chiar dacă am avea o discuție directă cu Federația Rusă, cel mai probabil, dacă nu va fi implicarea partenerilor noștri europeni și americani, acest lucru nu se va întâmpla”, a explicat deputatul PAS.
Întrebat dacă ar exista, în afara canalului diplomatic, și alte metode de a obține retragerea munițiilor, Grădinaru a exclus ferm o astfel de variantă.
„Noi analizăm doar calea diplomatică, alte discuții nu se poartă”, a precizat el.
Alexandru Verșinin: „Va trebui să găsim o limbă comună și cu Federația Rusă"
Deputatul Partidului ,,Democrația Acasă", Alexandru Verșinin, a criticat modul în care a fost comunicat public raportul SIS privind Cobasna, întrebând retoric ce anume a urmărit instituția prin publicarea unor cifre revizuite despre cantitatea de muniții și potențialul lor exploziv.
„N-am înțeles logica directorului SIS. El, prin asemenea mesaj — că sunt 14.000 de tone în loc de 22.000 de tone, că numai 2.000 de tone au potențial exploziv — ce a vrut să facă? Să ne liniștească, în caz că, ferească Dumnezeu, se întâmplă o tragedie acolo? Ce va fi: unda va fi mai mică, mai mare? Care este rostul SIS-ului să arunce în spațiul public asemenea informații? A fost un semnal pentru Federația Rusă? Poate a fost un semnal pentru Bruxelles? Cred că sunt alte canale de comunicare, iar SIS-ul ar trebui să fie foarte atent când scoate în public asemenea informații”, a declarat Verșinin.
Deputatul a subliniat că adevăratul obiectiv trebuie să rămână retragerea munițiilor și a trupelor rusești de pe teritoriul necontrolat de autoritățile constituționale, chiar dacă acest proces nu poate depinde exclusiv de inițiativa Federației Ruse.
„Obiectivul real și cel mai principal trebuie să fie cum sunt retrase aceste muniții și acea armată de ocupație din stânga Nistrului și aici chiar trebuie găsite soluții. Să nu așteptăm noi, stând, să vină Federația Rusă să scoată acele muniții. Poate OSCE o să se implice — vedem că avem un șef nou la OSCE, domnul Smith. Poate partenerii europeni ne ajută cu asemenea lucruri. E clar că nimeni nu are nevoie de acel armament și acea muniție veche, învechită, și Europa niciodată nu o să riște să o scoată din Cobasna și să o pună, de exemplu, în mijlocul Bruxelles-ului”, a afirmat Verșinin.
Potrivit deputatului, Republica Moldova va fi nevoită, la un moment dat, să găsească o formă de dialog direct cu Federația Rusă, în ciuda dificultății unei astfel de decizii.
„Răspunderea este a noastră și noi trebuie să găsim o limbă comună. Într-o bună zi, va trebui să găsim o limbă comună și cu Federația Rusă, pentru că vedem că și partenerii americani, vrei-nu vrei, discută cu ea. Pentru a avea un dialog și pentru a afla o informație, trebuie să discuți cu toate părțile, indiferent dacă îți place sau nu, dar în interesul național și în interesul cetățenilor ești obligat să discuți, mai ales că nu ai control asupra acestui depozit și asupra acestui teritoriu”, a subliniat deputatul Partidului ,,Democrația Acasă", inclus recent în baza de date „Mirotvoreț" din Ucraina pentru „propagandă rusă".
Serviciul de Informații și Securitate, împreună cu Agenția Informații Militare a Ministerului Apărării, a publicat, pe 21 august, un raport potrivit căruia amenințarea reprezentată de depozitul de muniții de la Cobasna a fost exagerată, timp de două decenii, de reprezentanții regimului separatist de la Tiraspol și de Moscova. Potrivit datelor oficiale, din stocul inițial de 20.000 de tone, anunțat în 2006, au mai rămas circa 14.000 de tone, iar încărcătura explozivă reală însumează doar 2.800 de tone, ceea ce contrazice scenariul unei catastrofe regionale.
Potrivit raportului, o eventuală explozie la Cobasna nu ar genera consecințe comparabile cu cele de la Hiroshima, efectele fiind limitate la o rază de doi kilometri și afectând o singură localitate din vecinătate. Directorul SIS, Alexandru Musteața, a precizat că analiza reunește informații din rapoartele oficiale ale misiunii OSCE, imagini din satelit, surse deschise și secrete, precum și analiza comunicațiilor și semnalelor electronice.
Raportul demontează și narațiunile vehiculate de oficiali ruși, printre care afirmația secretarului Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Serghei Șoigu, care declarase, în aprilie 2026, că munițiile de la Cobasna ar putea provoca „o catastrofă ecologică regională”. Musteața a explicat, într-o conferință de presă, de ce un astfel de scenariu este imposibil din punct de vedere tehnic.
„O bombă precum cea de la Hiroshima echivalează cu 15.000 de tone de TNT, de circa 1.500 de ori mai puternică decât cea mai puternică muniție convențională existentă la Cobasna. Pentru ca acest scenariu să fie real, ar fi nevoie ca 1.500 de bombe convenționale, de 10 tone fiecare, să detoneze simultan în același loc. Acest lucru este imposibil, din punct de vedere tehnic, la Cobasna, având în vedere ce și în ce cantitate se păstrează acolo”, a explicat directorul SIS.
CITIȚI ȘI:
