Expert, despre activitatea SIS: Trebuie să treacă printr-un proces de curățenie internă și să facă față racolărilor agresive
Activitatea Serviciului de Informații și Securitate (SIS) se desfășoară sub presiuni geopolitice majore, instituția confruntându-se direct cu riscuri accentuate de spionaj din exterior și de racolare a propriilor cadre. SIS are, la 35 de ani de la fondare, o echipă tânără, cu specialiști proveniți din diverse domenii, dar menținerea integrității necesită nu doar pregătire tehnică, ci și un nivel ridicat de patriotism, atenționează expertul în politici publice și securitate, Andrei Curăraru.
În evoluția sa de la fostul Comitet pentru Securitatea Statului (KGB) la structura actuală, SIS a parcurs un proces dublu: desprinderea de mentalitatea sovietică și consolidarea capacităților analitice și de contrainformații. Deși cadrul normativ actual este aliniat standardelor europene, instituția se confruntă constant cu limitări de resurse.
„SIS-ul este o instituție de intelligence care trebuie să acumuleze informații, să prevină anumite riscuri și să informeze decidenții când iau anumite decizii pentru ca ele să fie mai bine motivate din punct de vedere al securității. Cred că au trecut prin două procese paralele. Pe de o parte, a trebuit să se delimiteze de stigma legată de KGB-ul de care se temeau toți. Pe de altă parte, să crească capacitățile de informații și contrainformații”, a explicat Curăraru, la emisiunea „Bună Dimineața” de la Moldova 1, ediția din 9 septembrie.
Incidentele recente în care au fost implicați foști oficiali de rang înalt din cadrul structurilor de apărare și securitate indică o intensificare a operațiunilor de spionaj desfășurate de servicii străine pe teritoriul Republicii Moldova. Curăraru subliniază că protecția cadrelor proprii devine un test major pentru eficiența contrainformațiilor.
„Aici vedem foarte bine cât de agresivă poate să fie această activitate de intelligence. Adică, are racolări la nivel atât de înalt. Mai există un proces penal în legătură cu un reprezentant al Înaltului Stat Major al Armatei Naționale (Igor Gorgan - n.r.), fapt ce arată cât de greu este să faci, până la urmă, controlul informației, să-ți protejezi chiar și propriile cadre împotriva racolărilor”, a comentat expertul, precizând că SIS-ul trebuie să treacă printr-un proces larg de curățare.
Totodată, războiul din Ucraina și tentativele de destabilizare internă – prin finanțări ilegale ale partidelor sau prin operațiuni psihologice pe rețelele de socializare – solicită la maximum resursele SIS. O mare parte din activitatea modernă a serviciului se bazează pe cercetarea surselor deschise (OSINT), însă provocarea principală rămâne menținerea echilibrului între măsurile de securitate și respectarea principiilor democratice.
„Războiul din regiune face așa ca activitatea, în special de contraintelligence, să fie mai grea. Am văzut SIS-ul activ în contracararea proceselor legate de corupția politică, de finanțarea partidelor politice din extern, dar nu vedem în mod obligatoriu o activitate proactivă în tot ce înseamnă contracararea activităților de intelligence. După diferite estimări, până la 80% din ce își fac acum toate serviciile secrete sunt din surse deschise. Aici suntem la această limită fină roșie a democrației. Pe de o parte, vrem un serviciu foarte activ, pe de altă parte - nu vrem un serviciu care să facă, într-un fel, poliție politică”, a subliniat Andrei Curăraru.
Expertul spune că SIS are acum o echipă tânără, cu specialiști proveniți din diverse domenii. Totuși, menținerea integrității necesită nu doar pregătire tehnică și rigori la angajare, ci și un nivel ridicat de patriotism în fața tentațiilor financiare sau personale.
„SIS-ul are o echipă relativ tânără, mai ales că o bună parte dintre ofițeri se pensionează foarte devreme, ei trec prin mai multe filtre când sunt angajați, inclusiv teste de tip poligraf. Un domeniu foarte interesant pentru un potențial ofițer SIS ar putea să fie jurnalismul. De ce? Fiindcă, dacă e să ne gândim, în mare parte și jurnaliștii, și ofițerii SIS lucrează cu informația, lucrează cu sursele. Componenta de patriotism contează foarte mult și ei trebuie să fie foarte motivați să vrea să apere Republica Moldova de riscuri externe”, a punctat Curăraru.
La 9 septembrie 2026, Serviciul de Informații și Securitate marchează 35 de ani de la fondarea primului serviciu special al Republicii Moldova, dată la care este celebrată și Ziua lucrătorilor din organele securității statului. Actuala instituție își are rădăcinile în structura creată la scurt timp după proclamarea independenței R. Moldova.
CITIȚI ȘI:
