Nota de plată la CtEDO. Cât ne-au costat cele mai scumpe dosare pierdute în 2025
Republica Moldova a plătit, în anul 2025, despăgubiri de 373.030 de euro, echivalentul a circa opt milioane de lei, în baza hotărârilor emise de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO). Peste jumătate din această sumă - 57% - provine din cinci dintre cele 48 de hotărâri pronunțate, cea mai mare despăgubire, de 45.000 de euro, fiind acordată unei companii importatoare de medicamente.
Republica Moldova are o reputație bună în privința executării hotărârilor CtEDO pronunțate împotriva sa, a declarat Agentul Guvernamental la CtEDO, Mihaela Martînov, la audierile raportului instituției pentru anul 2025 cu privire la măsurile întreprinse în vederea executării hotărârilor și deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului, organizate, pe 9 septembrie, de Comisia parlamentară juridică, numiri și imunități.
„În pofida resurselor umane reduse și a resurselor financiare limitate ale autorităților naționale, se depun toate eforturile pentru onorarea obligațiilor în fața Curții și achitarea tuturor sumelor indicate cu titlu de despăgubire a cetățenilor”, a declarat Martînov.
De mai mulți ani, R. Moldova se află în top 10 state cu cele mai multe cereri depuse la Înalta Curte. De exemplu, în anul 2025 au fost înregistrate 1.141 de cereri, situând R. Moldova pe poziția a noua.
„Această statistică vorbește despre accesibilitate – acest instrument devine tot mai accesibil cetățenilor noștri datorită efortului autorităților și al juriștilor care le apără interesele”, a adăugat Mihaela Martînov.
Oxana Olaru, șefa adjunctă a Direcției Agent Guvernamental, a susținut că instituția monitorizează respectarea termenului de plată, prezentând Ministerului Finanțelor hotărârile, deciziile și datele necesare pentru efectuarea transferurilor către reclamanți. După încheierea procedurii la nivel național, autoritatea responsabilă informează Comitetul de Miniștri despre achitarea plăților.
„În anumite cauze, plata satisfacției nu este suficientă pentru a remedia încălcările constatate de Curte. În asemenea situații, poate fi necesară redeschiderea procedurilor judiciare naționale, sub aspectul executării măsurilor de revizuire”, a precizat Oxana Olaru.
Mai mult, în urma achitării sumelor acordate de Înalta Curte, Direcția Agent Guvernamental comunică Ministerului Justiției lista persoanelor ale căror acțiuni sau inacțiuni au determinat în mod semnificativ încălcările constatate de Curte în hotărârile pronunțate în anul 2025.
Cinci cele mai scumpe dosare la CtEDO în 2025
Guvernul R. Moldova a fost vizat în 48 de hotărâri pronunțate anul trecut de CtEDO. Suma totală achitată cetățenilor constituie 373.030 de euro sau 7.97 de milioane de lei.
Circa 57% din resursele financiare alocate în 2025 au fost folosite pentru achitarea despăgubirilor în cinci dosare, în valoare totală de 212.577 de euro.
Statul a oferit prejudiciu moral de 3.000 de euro, CtEDO – 45.000
Cauza se referă la perceperea de taxe de import suplimentare și impunerea de sancțiuni companiei Î.M. „Becor” S.R.L., după ce Biroul Vamal (BV) a atribuit un alt cod de clasificare mărfurilor importate cu patru ani mai devreme.
În perioada 2008-2012, compania a importat substanțe clasificate la acea dată drept medicamente de către Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale. În anul 2012, BV a reclasificat substanțele drept suplimente alimentare, a impus sancțiuni și a perceput TVA și taxe vamale suplimentare în valoare totală de circa 1.9 milioane de lei sau 116 mii de euro la momentul respectiv.
Ulterior, Judecătoria Chișinău și Curtea de Apel au susținut plângerea companiei, însă Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a respins pretențiile acesteia.
În alte proceduri judiciare, CSJ s-a pronunțat în favoarea companiei și a dispus achitarea sumei de 3.000 de euro drept daune morale. Compania a cerut și restituirea taxelor și penalităților plătite în 2012, în sumă de peste 5.2 milioane de lei, precum și cheltuielile de judecată de 256.000 de lei.
CSJ a admis doar cererea de returnare a taxei achitate incorect, de 1.9 milioane de lei, plus 40.000 de lei pentru cheltuieli de judecată. CSJ nu s-a pronunțat asupra cererii privind dobânzile, considerând-o o cerere nouă.
În consecință, referitor la prejudiciul moral, Curtea a considerat că suma de 3.000 de euro acordată este incomparabilă cu despăgubirile acordate anterior în cazuri similare și insuficientă pentru a compensa pierderile companiei.
În final, CtEDO a acordat companiei reclamante suma de 45.000 de euro cu titlu de prejudiciu material și moral, respingând pretențiile privitoare la costuri și cheltuieli.
Câte 1.000 de euro pentru 44 de victime ale unei scheme piramidale
Reclamanții s-au plâns în fața Curții de încălcarea drepturilor lor din cauza neexecutării unei hotărâri judecătorești.
Aceștia au investit într-o companie care s-a dovedit a fi o schemă piramidală. La 22 noiembrie 2002, Judecătoria Chișinău l-a condamnat pe directorul companiei și a admis confiscarea bunurilor.
Activele au fost sechestrate în timpul cercetărilor, dar, potrivit reclamanților, anchetatorii nu au respectat ordinul de confiscare și au permis înstrăinarea bunurilor. Judecătoria Chișinău l-a condamnat ulterior pe funcționarul A.C. pentru abuz de putere.
În cursul executării, după vânzarea activelor rămase și a unei clădiri alocate de stat, reclamanții au primit doar circa 20% din investiții.
În anul 2012, reclamanții au depus o nouă plângere, susținând că nerespectarea sechestrului de către ofițerul de urmărire penală a făcut imposibilă executarea ulterioară a hotărârii.
În urma dezbaterilor, Curtea a considerat că acțiunile autorităților au avut un impact direct asupra procedurilor de executare, împiedicând aplicarea hotărârii judecătorești în favoarea celor 44 de reclamanți.
Prin urmare, magistrații au decis acordarea** sumei de 44.000 de euro**, câte 1.000 de euro cu titlu de prejudiciu moral fiecărui reclamant.
A fost violată, dar statul nu a crezut-o
Cauza vizează plângerile unei femei cu dizabilități intelectuale privind supunerea la muncă forțată și abuz sexual în timp ce locuia la o fermă.
Cu sprijinul unei organizații neguvernamentale, ea a depus o plângere la poliție împotriva cuplului care deținea ferma. Procedurile judiciare s-au finalizat însă cu achitarea persoanelor vizate.
Reclamanta fusese preluată de cuplul L.P. și I.P. din tutela statului printr-o procedură de dezinstituționalizare, pentru a fi integrată în familie drept „mireasă” pentru un angajat al fermei.
Femeia muncea forțat, iar ulterior I.P. a abuzat-o sexual. La 23 octombrie 2018, femeia a părăsit ferma și a apelat linia telefonică destinată persoanelor cu dizabilități, reclamând că nu a fost remunerată și că a fost supusă violenței sexuale.
La 25 octombrie 2018, a depus o plângere penală vizând acuzațiile de abuz sexual comise de I.P. Ulterior, avocatul reclamantei a solicitat extinderea investigației și sub aspectul traficului de persoane.
La 20 decembrie 2019, procurorul l-a pus sub învinuire pe I.P. pentru trafic de ființe umane, încadrând relațiile sexuale drept exploatare sexuală necomercială și renunțând la acuzațiile de viol și abuz sexual.
Avocata reclamantei a fost de acord cu învinuirea privind traficul de persoane, dar a considerat nejustificată renunțarea la acuzațiile de viol și abuz sexual, solicitând continuarea urmăririi penale. Procurorul a respins cererea.
La 28 ianuarie 2021, Judecătoria Soroca i-a achitat pe I.P. și L.P. de acuzația de trafic de ființe umane, concluzionând că nu există probe că reclamanta a fost obligată să muncească sau că a fost victima unor abuzuri sexuale.
În cele din urmă, Curtea a constatat că autoritățile naționale au avut o atitudine discriminatorie față de reclamantă, neținând cont de vulnerabilitatea ei ca femeie cu dizabilități intelectuale atunci când i-au evaluat declarațiile.
Curtea a reținut că statul nu i-a asigurat un proces echitabil și i-a acordat 35.000 de euro pentru prejudiciul moral și 8.587 de euro pentru costuri și cheltuieli.
Fără casă în perioada sovietică, fără bani într-un stat independent
Cauza se referă la încălcarea dreptului la un proces echitabil și la respectarea bunurilor. Reclamantul a acționat în judecată Consiliul Local Strășeni și Ministerul Finanțelor, cerând despăgubiri pentru bunurile confiscate familiei sale în perioada sovietică. Instanța de fond i-a admis cererea, acordându-i 511.300 de lei, echivalentul a 30.450 de euro.
Hotărârea a fost menținută de Curtea de Apel Chișinău la 20 noiembrie 2008, iar copia motivată a fost transmisă părților la 13 ianuarie 2009. Reclamantul a inițiat executarea pe 30 și 31 ianuarie 2009.
Ulterior, Ministerul și Consiliul au depus recursuri, iar CSJ le-a admis, considerând că au fost depuse în termen, și a redus suma acordată la doar 33.300 de lei.
După decesul reclamantului, soția sa a continuat procedura ca moștenitoare. Guvernul i-a contestat calitatea de victimă, dar Curtea a respins obiecția, considerând justificat interesul ei financiar.
Curtea a notat că autoritățile cunoșteau despre hotărârea motivată încă din ianuarie 2009. Prin urmare, CtEDO a acordat soției reclamantului 38.540 de euro pentru prejudiciul material, 3.000 de euro pentru prejudiciul moral și 1.440 de euro pentru costuri și cheltuieli.
Au rămas fără salarii după falimentarea întreprinderii
În anul 2011, patru reclamanți și membrii familiilor altor doi au acționat în judecată compania de stat C.M., cerând achitarea restanțelor salariale, dobânzi de întârziere și daune morale.
La 24 aprilie 2012, Judecătoria Buiucani a obligat compania să achite restanțele salariale și câte 5.000 de lei daune morale fiecărui reclamant. Hotărârea a devenit irevocabilă prin decizia CSJ din 18 decembrie 2013.
Din cauza lipsei de bunuri în patrimoniul companiei, hotărârea nu a putut fi executată, iar reclamanții nu au primit nicio plată nici după lichidarea acesteia.
Curtea a reținut că autoritățile nu au depus eforturile necesare pentru a executa decizia în timp util. Astfel, CtEDO a acordat celor șase reclamanți contravaloarea salariilor restante drept prejudiciu material – sume între 2.440 de euro și 4.110 de euro, câte 1.150 de euro pentru prejudiciul moral și câte 50 de euro pentru costuri și cheltuieli.
CITIȚI ȘI:
