Corespondență Dan Alexe | Umbrită de dominația SpaceX în sectorul spațial, Europa suferă de rivalitățile franco-germane
Deși tradițional prietenia franco-germană este “locomotiva Europei”, rivalitatea dintre Paris și Berlin face ca Vechiul Continent să rămână dependent de SUA în domeniul spațial. Asta umbrește evenimentul care are loc în aceste zile la Paris. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va susține un discurs important despre contribuția europeană la cucerirea spațiului într-o conferință la Paris, pe 10 septembrie, în timp ce Comisia se pregătește să dezvăluie programul “Scutul Spațial European” pentru a proteja sateliții blocului comunitar.
Inițiat de președintele francez Emmanuel Macron, Summitul Internațional al Spațiului are loc la Paris, miercuri și joi, 9-10 septembrie și a fost deschis miercuri printr-o masă rotundă cu participarea Comisarului European pentru spațiu și apărare (primul comisar cu această funcție) Andrius Kubilius.
Întregul eveniment a fost un proiect al lui Emmanuel Macron, care dorea un summit spațial la Paris, fără să prevadă însă că în final evenimentul va reflecta diviziunile dintre Franța și Germania, alimentate de ambiții industriale și tensiuni geopolitice.
Când a anunțat evenimentul, în noiembrie 2025, Emmanuel Macron spera să recâștige controlul asupra ambițiilor spațiale ale Europei, afectate de ascensiunea vertiginoasă a companiei americane SpaceX, fondată de Elon Musk, și de tensiunile geopolitice globale generate de războiul din Ucraina.
Inițial unite în spatele programului spațial Ariane, cu Franța în frunte, Parisul și Berlinul, pivotul Europei, sunt acum divizate tocmai pe această temă. Întârzierea cu patru ani a rachetei Ariane 6, lansată în sfârșit cu succes în iulie 2024, a privat Europa de un acces autonom la spațiul cosmic timp de nouă luni, făcând-o dependentă de lansatoarele lui Elon Musk.
Asta a dus la tensiuni între Franța și Germania, determinând în cele din urmă Agenția Spațială Europeană (ESA) să lanseze, în noiembrie 2023, o ofertă pentru a accelera crearea de lansatoare mici capabile să completeze oferta Ariane, căutând astfel noi concurenți.
În acest context, compania germană Isar Aerospace a lansat cu succes pe orbită racheta Spectrum pe 5 septembrie, un simbol al ambițiilor spațiale consolidate ale Berlinului, cu doar câteva ore înainte de summit. Deja cel mai mare contribuitor la ESA din 2019, Germania a anunțat planuri de a aloca un buget de 35 de miliarde de euro ESA în 2025 până în 2030. RFA, o altă companie spațială germană start-up, planifică o lansare inaugurală până la sfârșitul anului 2026. Aceasta va fi urmată în 2027 de spaniola PLD Space și de franceza MaiaSpace, o filială a ArianeGroup , producătorul rachetei Ariane.
Așa se face că evenimentul de la Paris se arată acum a fi semi-eșuat, după ce principalele patru mari companii americane s-au retras sub presiunea Casei Albe. Washingtonul a făcut, de asemenea, lobby împotriva Legii spațiale a Comisiei Europene.
**Despre ce este vorba? **
Legea spațială a UE este un plan de a crea o piață unică pentru activitățile spațiale, stimulând competitivitatea sectorului spațial european. Bruxelles-ul, Parisul și Berlinul nu doresc să se rămână la situația actuală în care conectivitatea prin satelit a Europei depinde în întregime de Starlink, de compania SpaceX, sau de alți furnizori americani.
Evenimentul din Paris este astfel oglinda unei întregi rivalități geopolitice care opune Europa și SUA, deși China, ostentativ ignorată de ambele părți ale Atlanticului, începe din ce în ce mai mult să devină al trei actor important al acestei înfruntări tehnologice pentru dominarea spațiului.
Eșecul unui avion militar comun deja
Divergențele franco-german în domeniul spațial au o prelungire și în cel militar. Un exemplu a fost proiectul avionului de luptă franco-german (SCAF), proiect recent anulat din cauza unor dezacorduri între compania franceză Dassault Aviation și compania germană Airbus Defense and Space, ceea ce a reprezentat o lovitură grea pentru eforturile europene de a coopera mai strâns în acest sens. apărare.
În ciuda unei voințe politice declarate insistent de Paris și Berlin încă din 2017, acum aproape un deceniu, constructorii din Franța și Germania, Dassault și Airbus, nu au reușit să ajungă la un acord. Cele două țări vor trebui acum să se reorienteze fiecare pe proiecte proprii sau mai mici în domeniul apărării. SCAF (Viitorul Sistem Aerian de Luptă) a fost lansat de Emmanuel Macron și de cancelara germană de atunci, Angela Merkel, în iulie 2017.
La proiectul de avion abandonat participa de altfel și firma KNDS, cea amintită mai sus, a cărei fabrică de muniții din Italia a explodat din motive încă necunoscute, în seara de joi spre vineri, 13-14 august, în apropiere de Roma, unde era instalată linia de producție.
Întreruperea producției acestui avion emblematic, cel mai mare proiect de cooperare industrială lansat vreodată în Europa, al cărui cost total fusese estimat la aproape 100 de miliarde de euro, rămâne o lovitură majoră pentru parteneriatul franco-german și pentru suveranitatea europeană, pe care Emmanuel Macron a apărat-o neobosit, de la Bruxelles.
