Bariere birocratice în sistemul medical: Medicii formați în străinătate și tinerii absolvenți întâmpină dificultăți la angajare, spun patronatele
Medicii formați în străinătate și tinerii absolvenți din domeniul medicinei se confruntă cu bariere birocratice severe la recunoașterea diplomelor și la angajare în Republica Moldova. Situația a fost dezbătută luni, 14 septembrie, în cadrul Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective, unde reprezentanții patronatelor au solicitat simplificarea procedurilor legale.
„Absolvenții nu pot accede imediat în funcția de farmacist-diriginte"
Restricțiile privind ocuparea funcției de farmacist-diriginte generează dificultăți majore pentru accesul tinerilor specialiști pe piața muncii din domeniul farmaceutic, a semnalat Victor Baciu, reprezentantul Confederației Naționale a Patronatului.
„Cadrul actual condiționează accesul la funcția de farmacist-diriginte de îndeplinirea anumitor cerințe suplimentare de calificare, care reies din ordinele Ministerului Sănătății și din Legea cu privire la activitatea farmaceutică. La modul practic, absolvenții cu diplomă de studii farmaceutice nu pot accede imediat în funcția de farmacist-diriginte, deoarece trebuie să obțină calificarea necesară doar după acumularea unei anumite perioade de activitate profesională. Situația dată reduce numărul absolvenților care pot fi angajați ulterior în funcțiile respective și afectează deschiderea și funcționarea unităților farmaceutice noi, în special în zonele unde există deja un deficit pronunțat de personal”, a explicat Baciu.
Printre soluțiile propuse de patronate se numără înlocuirea cerinței de vechime cu un program de mentorat sau supervizare și reevaluarea normelor impuse printr-un ordin al Ministerului Sănătății. În plus, s-a propus extinderea programelor de formare farmaceutică la Bălți și Cahul, precum și crearea unei rute universitare pentru persoanele cu studii medii în domeniu.
Un alt punct de pe agendă a vizat facilitarea accesului la studii pentru tinerii a căror școlarizare este finanțată integral de angajatori.
„Propunerea noastră ar fi ca angajatorii pentru care un agent economic achită sau garantează finanțarea integrală a studiilor să poată beneficia de o procedură distinctă de admitere, pe locuri suplimentare, fără a diminua locurile pe bază de medie sau criterii de competență și în condiții de transparență deplină”, a precizat Baciu.
Sectorul privat cere acces la tinerii absolvenți de medicină
Spitalele private din Republica Moldova cer acces la tinerii absolvenți ai facultăților de Medicină și la programele de rezidențiat finanțate privat. Directoarea unei instituții private, Olga Șchiopu, spune că lipsa personalului medical limitează dezvoltarea sectorului privat și a turismului medical, care în 2025 a generat venituri directe de 90 de milioane de dolari.
„Calea de formare a unui doctor este de la 11 ani în sus, așa se formează un doctor în Republica Moldova. Doctorii sunt puțini, absolvenții Universității de Medicină sunt puțini, iar instituțiile medicale se bat între ele pentru fiecare absolvent. Repartizarea tinerilor absolvenți se efectuează exclusiv către instituțiile medicale publice. Nu există programe de rezidențiat cu finanțare privată, deci nu există acces al operatorului privat către tinerii absolvenți. Pur și simplu nu există”, a subliniat ea.
Șchiopu propune ca și instituțiile private care prestează servicii în baza contractelor cu CNAM să poată primi tineri absolvenți, în funcție de programele pentru care sunt contractate.
„O parte din instituțiile medicale private, inclusiv noi, cooperăm cu Compania Națională de Asigurări în Medicină și funcționăm în totalitate în conformitate cu prevederile Legii fondurilor de asigurări medicale obligatorii - pacienții nu achită absolut nimic suplimentar. Propunerea noastră ar fi să găsim o cotă proporțională pentru toți prestatorii de servicii care participă la realizarea serviciilor medicale către Companie, astfel încât și noi să avem acces la tinerii absolvenți, evident doar pe programele pentru care suntem contractate”, a explicat Șchiopu.
Bariere pentru medicii formați în alte state: „Procedura este extrem de anevoioasă, de multe ori imposibilă”
Instituțiile medicale private întâmpină dificultăți și în angajarea medicilor formați în afara UE. Olga Șchiopu spune că, deși în Republica Moldova există o oportunitate de a atrage specialiști din Ucraina, Rusia și Belarus, procedura de recunoaștere a diplomelor este prea complicată.
„Există un ordin al Ministerului Sănătății din 2024 cu privire la recunoașterea și echivalarea actelor de studiu obținute în străinătate, care creează două grupuri distincte de doctori: cei care provin din Uniunea Europeană și cei care provin din state terțe. Realist vorbind, nu se îmbulzesc specialiștii din Uniunea Europeană să vină să muncească în Republica Moldova, din cauza infrastructurii și a altor aspecte. Dar avem o oportunitate reală: există mulți doctori buni care, în situația geopolitică actuală, caută un loc de muncă și migrează masiv - vorbim atât de ucraineni, cât și de ruși sau belaruși care nu sunt de acord cu ceea ce se întâmplă”, a explicat Șchiopu.
Potrivit acesteia, medicii cu experiență sunt obligați uneori să reia perioade de formare din cauza diferențelor dintre programele de studii.
„Pentru a legaliza un specialist provenit din alte state, procedura este extrem de anevoioasă, de multe ori imposibilă. Prima barieră este modul în care sunt analizate diplomele la Comisia de Specialitate - chiar dacă specialistul a lucrat 10–20 de ani și este recunoscut, contează diploma și formarea inițială. Dacă există o diferență mai mare de 15% în orele de formare, un om de 40–50 de ani este obligat să facă studii de pre-rezidențiat, timp de un an și jumătate până la doi ani. Este situația noastră reală - acum avem doi doctori în program de rezidențiat, deși nu toți sunt dornici să facă asta, având în vedere că sunt deja specialiști formați”, a subliniat directoarea.
O altă problemă este lipsa de coordonare între autorități. Potrivit Olgăi Șchiopu, Ministerul Sănătății și Inspectoratul General pentru Migrație cer documente diferite pentru inițierea procedurilor.
De asemenea, ea a cerut o procedură clară pentru medicii ucraineni care lucrează în Republica Moldova în baza protecției temporare, astfel încât experiența profesională acumulată aici să fie recunoscută.
„În 2023, a fost emis un ordin al Ministerului Sănătății cu privire la mobilitatea medicilor ucraineni, aplicat beneficiarilor de protecție temporară. Îi primim mai repede în țară, dar, chiar dacă lucrează aici, nu există o procedură specială pentru recunoașterea actelor lor de studii în Republica Moldova, iar perioada în care activează efectiv nu este validată. Acești oameni nu au previzibilitate pe termen lung - dacă doresc să rămână aici, cadrul normativ în vigoare nu prevede această situație”, a conchis Șchiopu.
Un dosar poate rămâne blocat ani de zile la evaluare
Secretarul de stat al Ministerului Sănătății, Andrei Uncuța, a confirmat existența problemelor semnalate de patronate, propunând instituirea unei platforme permanente de dialog intersectorial între minister și reprezentanții mediului privat.
„Evocarea acestor probleme este foarte corectă și suntem receptivi la orice sugestie sau atenționare. Probabil că este necesar să avem o platformă de discuție directă între Ministerul Sănătății și patronate, fiindcă multe dintre aceste întrebări nici nu ajungeau pe platforma noastră de discuții. Trebuie să îmbunătățim modul de comunicare între diferiții actori din sistemul sănătății, inclusiv patronatele și instituțiile private”, a declarat Uncuța.
Referitor la funcția de farmacist-diriginte, oficialul a precizat că legislația actuală permite deja, în anumite condiții, ca o persoană la început de carieră, fără categorie de specialitate, să ocupe această funcție – subiect pe care ministerul este dispus să-l clarifice suplimentar cu mediul de afaceri.
Cu privire la extinderea programelor de studii farmaceutice la Bălți și Cahul, secretarul de stat a menționat că există deja discuții cu Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, precum și rezerve din partea mediului academic legate de capacitatea reală de a acoperi necesarul de specialiști.
„Am avut o discuție cu mediul academic referitor la oportunitatea deschiderii filierelor de studii la Bălți și Cahul. Sunt și anumite rezerve argumentate din partea mediului academic, legate de cadrele disponibile pentru aceste cursuri și de necesitatea reală a numărului de absolvenți pentru sistemul medical. Avem cifre potrivit cărora, la nivel național, avem circa 60 de absolvenți farmaciști anual, iar împreună cu Ministerul Sănătății și Universitatea de Medicină trebuie să vedem care este necesitatea reală de specialiști pentru întregul sistem”, a explicat Uncuța.
În privința creării unei rute universitare dedicate absolvenților cu studii medii farmaceutice, secretarul de stat a precizat că mediul academic rămâne reticent din cauza directivelor europene care stabilesc o durată fixă de cinci ani pentru studiile de licență.
Referitor la finanțarea privată a studiilor viitorilor farmaciști, oficialul a confirmat că această practică există deja de aproximativ șase ani, însă admiterea rămâne condiționată strict de rezultatele academice ale candidaților, prin intermediul platformei unice a Ministerului Educației și Cercetării.
În 2025, din cele 35 de dosare depuse pentru recunoașterea diplomelor medicilor formați în străinătate, 21 au fost finalizate. Secretarul de stat Andrei Uncuța a menționat însă că există și medici care lucrează de ani de zile în sistem fără ca actele lor să fi fost evaluate oficial.
Reprezentanții Guvernului, sindicatelor și patronatelor s-au reunit luni, 14 septembrie 2026, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective pentru a discuta direcțiile strategice privind politica salarială și consolidarea sistemului de sănătate din Republica Moldova. Pe lângă subiectele legate de resursa umană din domeniul medical și farmaceutic, discuțiile au vizat și stabilirea cuantumului salariului minim pe țară pentru anul viitor, precum și ajustarea politicilor fiscale pentru susținerea mediului de afaceri legal.
Datele prezentate în cadrul ședinței arată că, deși salariile din sistemul de sănătate au crescut în ultimii ani, salariul mediu al unui medic ajungând la peste 21.000 de lei, iar cel al personalului medical mediu - la aproape 13.000 de lei, sistemul public continuă să se confrunte cu un deficit acut de personal, estimat la aproximativ 2.000 de medici, o criză resimțită puternic și în sectorul farmaceutic, în special în zonele rurale.
Membrii Comisiei au mai anunțat organizarea, pe 7 octombrie, a unui forum dedicat Zilei Internaționale a Muncii Decente, precum și un mesaj de apreciere pentru angajații din sistemul de asistență socială, în contextul apropierii zilei lor profesionale, marcată la 20 septembrie.
CITIȚI ȘI:
