Expertiză europeană pentru primăriile din R. Moldova: Comitetul Consultativ Mixt pentru sprijinirea localităților, lansat la Chișinău
Comunitățile locale din Republica Moldova vor fi sprijinite direct în parcursul de integrare europeană prin intermediul unei noi structuri bilaterale. Comitetul Consultativ Mixt dintre Comitetul European al Regiunilor și Republica Moldova a fost lansat oficial marți, 15 septembrie, la Chișinău, cu scopul de a accelera implementarea politicilor comunitare și de a îmbunătăți absorbția fondurilor externe.
„Ați dat dovadă de identitate națională”
Noul comitet marchează o etapă crucială în parcursul european al Republicii Moldova, a remarcat, în debutul evenimentului, Mariana Gâju, primarul comunei Cumpăna din România și președinta delegației române la Comitetul European al Regiunilor.
„Reuniunea marchează o etapă importantă pentru efortul pe care autoritățile locale și regionale din Republica Moldova îl depun pentru aderarea la Uniunea Europeană. Acest eveniment consfințește începutul unei noi etape pentru binele cetățenilor moldoveni”, a subliniat președinta delegației române, la evenimentul care a reunit reprezentanți ai autorităților publice locale (APL) din Republica Moldova, ai conducerii de la Chișinău – președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, precum și membri ai corpului diplomatic.
De asemenea, Mariana Gâju a apreciat capacitatea țării de a rezista presiunilor externe și dezinformării, reconfirmând sprijinul ferm al partenerilor comunitari.
„R. Moldova a fost puternică în toate etapele parcurse atât în fața ingerințelor străine, cât și a dezinformării. Ați dat dovadă de ce înseamnă puterea minții, a dorinței, a conștiinței de a păstra identitatea națională, precum și de a face față greutăților. Reziliența dumneavoastră este exemplară și se bucură de tot sprijinul Uniunii Europene”, a adăugat Gâju.
Primara a punctat că orașele din UE sunt pregătite să sprijine direct ambițiile de aderare a R. Moldova la UE.
„Lansarea Comitetului înseamnă că orașele și regiunile Uniunii Europene sunt pregătite să sprijine activ ambițiile politice pe care le au statele candidate. Împreună vom avea politici comune pentru viitorul Moldovei în Uniunea Europeană, inclusiv prin parteneriate și cooperare practică”, a conchis Mariana Gâju.
„Amalgamarea oferă beneficii mari cetățenilor”
Salutând decizia de lansare a Comitetului, președinta Maia Sandu a evidențiat că integrarea europeană trebuie să aducă beneficii directe cetățenilor, chiar la ei acasă.
„Inaugurarea primei reuniuni a Comitetului Consultativ Comun creează încă o legătură strânsă pe calea țării noastre spre Uniunea Europeană. Este un pas deosebit de important, fiindcă avem nevoie ca instituțiile de la toate nivelurile să fie pregătite să livreze rezultate în beneficiul cetățenilor, dar în mod special să poată transforma oportunitățile oferite de integrare în realizări tangibile”, a menționat șefa statului.
Maia Sandu a recunoscut că depopularea satelor reprezintă o problemă majoră în calea consolidării puterii autorităților publice locale și a explicat că rezistența comunităților depinde de succesul reformei administrativ-teritoriale.
„Doar autorități locale puternice, cu echipe eficiente, cu bugete consolidate și cu instrumentele potrivite pot proteja comunitățile în fața riscurilor de securitate, a schimbărilor climatice și a altor provocări. Republica Moldova și localitățile noastre au pierdut o parte semnificativă a populației deoarece standardele de viață nu erau la nivelul așteptărilor”, a subliniat Maia Sandu.
Președinta a insistat pe necesitatea consolidării capacităților locale prin procesul de amalgamare teritorială.
„Localitățile amalgamate au șanse mai bune să implementeze proiecte mari în beneficiul cetățenilor sau să mențină inițiativele de infrastructură, comparativ cu unitățile administrative mai mici, care dispun de bugete reduse și cheltuie întreaga sumă doar pentru întreținerea aparatului administrativ. Trebuie să construim și să oferim autorităților locale competențele și resursele de care au nevoie”, a conchis șefa statului.
„Trebuie să accelerăm digitalizarea serviciilor publice în sate”
Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a reiterat, la același eveniment, progresul înregistrat în negocieri, descriind ambițiile naționale de a încheia procesul de aderare în următorii doi ani.
„Ambițiile noastre sunt mari. În primul rând, vrem să fim pregătiți să încheiem procesul de negociere până la finele anului 2028. Avem, în prezent, această fereastră de oportunitate și suntem determinați – susținuți pe deplin de societate – să facem tot posibilul pentru a aduce Republica Moldova în familia europeană”, a menționat Gherasimov.
Impactul integrării europene va fi evaluat de oameni prin schimbările din propriile comunități, a adăugat viceprim-ministra.
„Cu cât suntem mai aproape de a deveni parte a UE, cu atât este mai stringent să obținem rezultate bune la nivel local și să investim în comunități. Pentru cetățeni, integrarea va fi analizată prin perspectiva schimbărilor care au loc în comunitățile lor: servicii publice mai bune, drumuri, apă, canalizare și oportunități pentru afaceri. La nivel local, asta înseamnă că trebuie să ne îmbunătățim capacitățile administrative și fiscale, să ne consolidăm autonomia, să accelerăm digitalizarea serviciilor publice, dar cel mai important este să pregătim autoritățile noastre să folosească fondurile europene eficient”, a subliniat Cristina Gherasimov.
Ea a subliniat, de asemenea, rolul crucial al noii structuri constituite astăzi, precizând că va avea o contribuție esențială în sprijinirea autorităților locale, oferindu-le experiență și expertiză europeană.
„Vor fi mai aproape de comunitățile noastre locale ca să putem implementa politicile europene, pentru că o mare parte a acestora sunt aplicate anume la nivel local. O altă dimensiune care este la fel de importantă: proiectul nostru european trebuie să fie înțeles pe deplin în toată țara. Primarii sunt cei mai aproape de cetățeni, văd ce funcționează și sunt actorii principali care pot explica ce înseamnă procesul de integrare și cum statutul de membru al UE aduce schimbări reale. Integrarea nu ține doar de Chișinău și Bruxelles, ci de implicarea fiecărei comunități”, a punctat Cristina Gherasimov.
„Este necesar să educați o generație nouă de funcționari publici”
În cadrul primei ședințe a Comitetului, primarii din orașele europene au avut ocazia să ofere recomandări privind buna funcționare a autorităților publice locale din Republica Moldova.
De exemplu, primarul orașului Halinów din Polonia, Adam Ciszkowski, a accentuat importanța pregătirii funcționarilor pentru gestionarea corectă a bugetelor UE.
„Aderarea Republicii Moldova trebuie să aducă rezultate vizibile la nivel local, iar asta este posibil grație reformei administrației publice, digitalizării și unor cadre bine pregătite. Trebuie să aveți specialiști calificați pentru a putea folosi corect fondurile primite de la Uniunea Europeană. Este necesar să educați o generație nouă de funcționari publici”, a precizat primarul polonez.
Acesta a avertizat că reformele teritoriale pot crea nemulțumiri, dar sunt indispensabile, apreciind, totodată, procesul de amalgamare implementat de Guvern.
„Structura administrativă va cere reforme și aceasta poate provoca nemulțumiri la nivel local, fiindcă unele unități vor fi unite cu altele. Însă tocmai acest lucru vă va permite să folosiți fondurile Uniunii Europene ca o structură mai mare. De aceea, această reformă trebuie să fie eficientă, chiar dacă va cauza neplăceri unora”, a punctat primarul din Polonia.
Adrian Ovidiu Teban, primarul orașului Cugir din România, a încurajat continuitatea dialogului cu autoritățile locale în cadrul reformei, afirmând că este un început bun pentru ca satele să obțină mai mulți bani din partea UE.
„Mă bucur că R. Moldova face pași semnificativi spre această reformă administrativă și vă încurajez să continuați discuțiile cu autoritățile locale, astfel încât soluția găsită să fie cât mai aproape de nevoile fiecărei comunități. Capacitatea administrativă este foarte importantă pentru a putea absorbi fonduri, însă nu este vorba doar de capacitatea funcționarilor, ci și de capacitatea financiară de a susține aceste proiecte. Pentru orașele mici nu este simplu, iar această capacitate ne dă șansa să ducem proiectele la bun sfârșit”, a punctat primarul din România.
„R. Moldova nu are timp pentru un maraton, noi suntem într-un sprint”
Primarul municipiului Cahul, Nicolae Dandiș, a lansat un apel direct către partenerii europeni pentru accelerarea sprijinului acordat Republicii Moldova. Susținerea politică oferită țării reprezintă un element vital pentru securitatea întregii regiuni, a spus el.
”R. Moldova nu are timp pentru un maraton, noi suntem într-un sprint. Fiecare lună și fiecare săptămână au indicatori ce trebuie livrați cu rezultate concrete, de aceea fac un apel către colegii din statele membre UE să susțină implicarea politică pentru acest sprint. Când se vorbește despre cooperare și susținere politică, trebuie să înțelegem contextul regional și vulnerabilitățile de securitate. Mesajul meu este că susținerea politică nu este mai puțin importantă decât obiectivele de securitate. Moldova trebuie să-și securizeze vectorul european, iar asta înseamnă securizarea multor flancuri la nivelul întregii Uniuni Europene”, a punctat primarul municipiului Cahul.
Comitetul Consultativ Mixt reprezintă o platformă pentru schimbul de bune practici europene în domeniul guvernanței locale și regionale, precum și pentru discutarea aspectelor legate de implementarea Acordului de Asociere la nivel teritorial. Totodată, acesta va oferi un cadru coerent și stabil de cooperare cu autoritățile locale din Republica Moldova.
Comitetul va fi alcătuit dintr-un număr egal de reprezentanți ai Uniunii Europene și ai autorităților locale din Republica Moldova. Activitatea acestuia se va desfășura în baza propriului regulament și a propriei agende de discuții.
CITIȚI ȘI:
