„N-o să mai știm cât e 2 plus 3”. Cum afectează inteligența artificială gândirea critică și competențele elevilor
De la teme făcute de roboți la confesiuni cotidiene, inteligența artificială (AI) a cucerit tânăra generație. Odată cu această expansiune rapidă apar însă pericole serioase - de la compromiterea datelor personale și securitatea cibernetică, până la riscul ca elevii să își piardă capacitatea de gândire critică și autonomie, avertizează experții.
Inteligența artificială nu trebuie privită exclusiv ca un pericol și nici utilizarea ei nu ar trebui interzisă în mod absolut. Diferența esențială constă în a folosi aceste instrumente pentru a înțelege o informație, nu pentru a înlocui complet efortul intelectual al elevului.
Un elev poate cere unui chatbot să-i explice procesul fotosintezei, să-l ajute să înțeleagă o problemă de matematică sau să-i ofere exemple suplimentare. Situația devine însă problematică atunci când acesta fotografiază tema și solicită pur și simplu rezolvarea ei, urmând să copieze răspunsul.
„Din fericire, eu și acum promovez aceste instrumente de inteligență artificială, dar o spun cu sinceritate: trebuie să ne folosim propriul intelect și nicidecum să lăsăm să se piardă gândirea critică”, a declarat Dinu Țurcanu, prorector pentru transformare digitală și dezvoltare la Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM), în cadrul emisiunii „Bună Dimineața” de la Moldova1.
În prezent, 88% dintre elevii din Republica Moldova utilizează instrumente de inteligență artificială. Un sfert dintre aceștia le folosesc pentru realizarea temelor, iar unul din cinci a ajuns să discute cu un chatbot despre probleme personale.
În opinia lui Dinu Țurcanu, utilizarea AI fără o implicare intelectuală activă poate bloca dezvoltarea competențelor elevului. Dacă o problemă este rezolvată de fiecare dată de un soft, elevul poate obține răspunsul corect fără să înțeleagă logica sau pașii care au condus la acesta.
Capcanele utilizării excesive a tehnologiei
Un alt risc major identificat de specialiști este dependența de instrumentele AI pentru sarcini pe care elevii le pot îndeplini singuri. De la teme și sinteze până la întrebări simple, apare tentația de a externaliza o parte tot mai mare a procesului cognitiv către un chatbot.
„Nu o să dezvolte elevul absolut deloc - nici intelectual, nu o să-l formeze nici ca absolvent și nici ca specialist în orice domeniu, deci el nu mai are competențe”, a subliniat Dinu Țurcanu.
Fenomenul devine și mai vizibil în cazul lecturii. În loc să citească o carte și să redacteze un rezumat propriu, un elev poate cere inteligenței artificiale o sinteză gata făcută, lista personajelor sau răspunsurile detaliate pentru temă.
Astfel, tehnologia care ar trebui să sprijine parcursul educațional riscă să devină un simplu substitut al acestuia.
În timp, acest mod de utilizare poate afecta negativ dezvoltarea gândirii critice, a capacității de analiză și a competențelor de bază.
„Vom deveni robii unor instrumente, nu ai unor roboți, fiindcă aceste instrumente pe care le utilizăm noi nu sperie nicidecum universul. Sperie atunci când renunțăm la propriul intelect. Le spun asta elevilor de liceu și studenților din anul întâi, la orele pe care le am: dacă nu ne vom dezvolta intelectul, în cinci ani vom deveni roboții acestor instrumente. Mai simplu spus, dacă ne deconectează cineva butonul acesta, n-o să mai știm cât e 2 plus 3”, a avertizat Dinu Țurcanu.
Potrivit acestuia, faptul că tinerii s-au născut într-o perioadă dominată de tehnologie nu înseamnă automat că știu să o și utilizeze corect. Este nevoie de educație digitală și de formarea unei culturi a utilizării responsabile a AI, astfel încât tehnologia să rămână un instrument care sprijină omul, nu unul care îi înlocuiește capacitatea de a gândi și de a învăța.
Categoriile de informații care necesită precauție
O atenție deosebită trebuie acordată și datelor introduse în aceste platforme. Printre exemplele menționate în cadrul emisiunii se numără fotografiile actelor de identitate, datele cu caracter personal, informațiile despre familie, datele bancare, parolele, datele medicale sau imaginile cu caracter personal.
Mai ales în cazul minorilor, riscul este amplificat de faptul că aceștia pot încărca date care nu le aparțin. De exemplu, un copil poate fotografia și trimite către un chatbot buletinul unui părinte, un card bancar sau alte documente care conțin informații sensibile.
Transmiterea unei informații către un serviciu AI nu înseamnă automat că aceasta va fi făcută publică. Însă datele ajung în infrastructura furnizorului, unde pot apărea riscuri asociate stocării, procesării, accesului neautorizat sau unor eventuale incidente de securitate.
În cazul în care un utilizator conectează un instrument AI la servicii precum e-mailul sau calendarul, nivelul de acces devine mult mai extins. În funcție de permisiunile acordate, o astfel de aplicație poate interacționa direct cu informațiile din conturile respective, motiv pentru care setările de confidențialitate trebuie verificate cu atenție.
Potrivit prorectorului pentru transformare digitală și dezvoltare de la UTM, există situații în care utilizatorii introduc fotografii sau alte date despre colegi, prieteni ori membri ai familiei, solicitând instrumentului AI să identifice persoane sau să ofere detalii despre acestea.
„Ei iau o serie de informații care nu le aparțin, introduc aceste date și încearcă, spre exemplu, pe baza unei poze, să ceară instrumentului AI să identifice persoana. Sigur că nu o să le ofere un răspuns, dar urcă fotografii personale”, a atenționat Țurcanu.
În utilizarea de zi cu zi, există anumite categorii de date care ar trebui tratate cu maximă precauție și evitate în interacțiunea cu un chatbot, cu excepția cazului în care există un motiv legitim și sunt pe deplin înțelese condițiile de utilizare a serviciului.
Printre acestea se numără:
fotografii ale buletinului sau pașaportului;
IDNP și alte identificatoare personale;
parole și coduri de acces;
datele cardurilor bancare;
informații medicale sensibile;
documente confidențiale;
informații personale despre părinți, colegi sau prieteni;
fotografii intime sau private;
conversații și documente care conțin informații confidențiale.
De asemenea, dacă un utilizator a introdus accidental parole sau alte date sensibile într-un instrument AI, acestea ar trebui tratate ca informații potențial compromise, iar parolele respective ar trebui schimbate.
CITIȚI ȘI:
- Revoluția AI aduce schimbări majore în companii și va elimina unele profesii, avertizează experții
- Bibliotecile din SUA găzduiesc ateliere pentru adulți despre cum să eviți inteligența artificială
- OpenAI: Un agent AI a ieșit de sub control în timpul unui test și a compromis platforma Hugging Face
- O platformă de inteligență artificială, creată la Chișinău, este utilizată de peste 500 de companii
- Cum să utilizăm corect inteligența artificială, sfaturile specialiștilor
