Salariul minim de 6.300 de lei a creat o gaură de 2.8 miliarde de lei în fondul de pensii: Sindicatele cer 7.300 de lei pe lună
Salariul minim de 6.300 de lei, stabilit în R. Moldova, trebuie majorat la cel puțin 7.300 de lei pentru a acoperi minimul de existență al unui salariat cu un copil. Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) avertizează că nivelul actual este insuficient și generează dezechilibre majore în sistemul de pensii, acoperite din bugetul de stat.
„Atât legislația națională, cât și standardele internaționale pe care le-am ratificat sau transpus prevăd anumite criterii. În primul rând, vorbim despre faptul că trebuie să acoperim minimul de existență. Dacă vorbim de acoperirea acestuia, atunci salariul minim actual nu este asigurat”, a declarat Polina Fisticanu, șefa Departamentului protecție socială și economică din cadrul CNSM, la emisiunea „Bună Dimineața” de la Moldova 1.
Specialista estimează că, pentru acoperirea minimului de existență al unui salariat care are un copil la întreținere, salariul minim ar trebui să fie de cel puțin 7.300 de lei lunar.
Reprezentanta CNSM a atras atenția și asupra legăturii dintre nivelul salariului și viitoarea pensie, menționând că diferența necesară pentru asigurarea pensiei minime a fost acoperită anul trecut din bugetul de stat.
„Dacă ne referim la pensia minimă, vedem că, la un salariu minim de 6.300 de lei, o persoană nu își poate calcula pensia minimă și, atunci, anul trecut, din bugetul de stat au fost finanțate 2.8 miliarde de lei pentru acoperirea acestei diferențe”, a spus Fisticanu.
În opinia sindicatelor, o parte dintre aceste resurse ar putea fi direcționate spre majorări salariale, dezvoltarea profesională a angajaților sau investiții în infrastructura publică.
„Iată de ce trebuie să privim creșterea salariului, mai cu seamă a celui minim, ca pe o garanție de stat. De fapt, este o garanție prin care o persoană să poată trăi într-un mod modest, având suficienți bani pentru a-și acoperi cheltuielile cotidiene”, a precizat reprezentanta CNSM.
Diferențele salariale între femei și bărbați
Problema salarizării echitabile nu se referă însă doar la nivelul salariului minim. În contextul Zilei Internaționale a Salarizării Echitabile, marcate anual la 18 septembrie, Polina Fisticanu a explicat că principiul remunerației egale trebuie aplicat nu doar persoanelor care ocupă aceeași funcție, ci și angajaților care desfășoară munci diferite, dar de valoare comparabilă.
„Salarizarea echitabilă înseamnă o remunerare egală nu doar pentru aceleași funcții sau ocupații, ci și între munci de valoare egală. Deci, munci aparent diferite, funcții diferite, pot avea aceeași valoare, ținând cont de responsabilitate, de pregătirea profesională, de condițiile de muncă și de multe alte aspecte”, a explicat ea.
Potrivit sindicalistei, evaluarea funcțiilor ar trebui făcută dintr-o perspectivă neutră de gen, pentru a identifica situațiile în care anumite activități sunt subevaluate. Aceasta a mai remarcat că domeniile precum asistența socială și educația sunt remunerate mai modest în raport cu valoarea serviciilor prestate, sectoare în care lucrează preponderent femei.
„Din păcate, anume în domeniul de îngrijire și în cel de învățământ sunt foarte multe femei. Și atunci vedem diferențele finale la nivel de gen”, a declarat Fisticanu.
Printre cauzele diferențelor salariale și ale reprezentării inegale în funcții de conducere, ea a menționat segregarea de gen, stereotipurile și responsabilitățile familiale. Femeile optează tradițional pentru funcții inferioare din punct de vedere ierarhic și pentru că, în anumite perioade, își prioritizează familia și renunță la promovarea activă în carieră.
Sindicatele cer implementarea rapidă a noului sistem unitar de salarizare
În ceea ce privește salarizarea din sectorul bugetar, sindicatele susțin că noua ierarhie a funcțiilor trebuie implementată cât mai rapid. Potrivit Polinei Fisticanu, evaluarea funcțiilor, realizată în baza sistemului unitar de salarizare, trebuie să permită compararea muncilor din diferite domenii și evitarea situațiilor în care unele funcții sunt supraevaluate, iar altele subevaluate.
„Trebuie să asigurăm egalitatea în remunerare nu doar într-un anumit domeniu, ci și între diferite domenii din sectorul bugetar, pentru a nu subaprecia sau supraaprecia anumite activități în defavoarea altora. Respectiv, trebuie să avem condiții clare și transparente de salarizare, astfel încât fiecare angajat să cunoască componentele salariului”, a declarat ea.
Sindicatele consideră că salariul de bază trebuie să aibă o pondere cât mai mare în remunerația totală, pentru a reduce dependența de sporuri și alte componente variabile.
În procesul de stabilire și evaluare a condițiilor de salarizare, angajatorul nu ar trebui să acționeze unilateral, afirmă Fisticanu. Rezultatele evaluărilor trebuie să fie accesibile angajaților, iar în cazul unor suspiciuni privind discriminarea salarială, aceștia se pot adresa organizației sindicale, Inspectoratului de Stat al Muncii sau Consiliului pentru Egalitate.
Potrivit Polinei Fisticanu, legislația obligă angajatorii să asigure remunerarea egală pentru munca de valoare egală. Salariații au, de asemenea, dreptul să cunoască atât condițiile și criteriile de salarizare, cât și nivelurile de salarizare pe categorii, în condițiile prevăzute de lege. Ea a explicat că diferențele salariale nu reprezintă automat discriminare, acestea putând fi justificate de factori obiectivi.
„Trebuie să înțelegem că, atunci când evaluăm funcțiile, avem o anumită pondere pentru fiecare criteriu - responsabilitate, experiență, pregătire profesională. Trebuie să evaluăm cât este de importantă fiecare componentă pentru acele atribuții pe care le execută salariatul și să acordăm anumite punctaje, ca să înțelegem în total ce valoare obținem. Astfel, putem compara două funcții care sunt diferite, pentru că noi evaluăm în primul rând funcția, și nu oamenii. Trebuie să ținem cont de fișa postului, de responsabilități, de pregătire și de capacități”, a mai explicat ea.
În cazul în care angajatul suspectează o diferență nejustificată, acesta poate solicita informații privind nivelurile de salarizare, fără ca angajatorul să divulge datele personale ale altor salariați. Fisticanu a precizat că întreprinderile mijlocii și mari au obligații suplimentare privind prezentarea informațiilor despre nivelurile de salarizare pe categorii, dezagregate în funcție de gen.
„În tot ceea ce ține de stabilirea condițiilor de salarizare și de evaluare, angajatorul nu acționează unilateral, ci cu implicarea sindicatului. Respectiv, acele rezultate trebuie puse la dispoziție. Dacă nu sunt puse la dispoziție, salariatul, organizația sindicală sau reprezentanții salariaților pot solicita aceste date. Dacă se confirmă anumite nereguli, persoana poate sesiza organizația sindicală, Inspectoratul de Stat al Muncii sau Consiliul pentru Egalitate, pentru a urma pașii necesari de repunere în drepturi și pentru stabilirea salariului conform responsabilităților și atribuțiilor pe care le are”, a punctat șefa de departament din cadrul CNSM.
Referindu-se la discuțiile publice despre salariile foarte mari, reprezentanta CNSM a precizat că, în cazul întreprinderilor de stat, trebuie analizat cadrul legal și criteriile care au stat la baza stabilirii remunerației.
„În presă se discută foarte mult despre salarii «nesimțite», referindu-se în mare parte la întreprinderile de stat. Dar și acolo trebuie să ținem cont că avem un cadru legal foarte rigid pentru întreprinderile de stat și cele monopoliste, unde este stabilit atât plafonul minim, cât și cel maxim pe fiecare categorie de personal, precum și limitarea salariului suplimentar. Respectiv, trebuie să verificăm în fiecare caz care au fost criteriile care au stat la baza stabilirii salariilor. Totodată, trebuie să ținem cont că avem domenii, inclusiv întreprinderi de stat foarte importante, care ne asigură servicii de interes național, iar acolo la fel trebuie să avem personal calificat, care să fie salarizat în raport cu atribuțiile pe care le are”, a conchis reprezentanta CNSM.
Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, salariul mediu lunar brut a fost de 15.594 de lei în 2025. Datele arată însă că diferențele salariale dintre femei și bărbați se mențin: femeile au câștigat, în medie, cu aproape 17% mai puțin decât bărbații.
Salariul mediu lunar pe economie prognozat în Republica Moldova pentru anul 2026 este de 17.400 de lei.
CITIȚI ȘI:
