Corespondență Dan Alexe | Rezultatele „dezastruoase” pentru conservatorii lui Merz în Germania: Un avertisment pentru Europa
Pentru cancelarul german Friedrich Merz a fost ca un soi de premoniție, el a renunțat să mai meargă la Adunarea Generală a ONU de la New York, gest fără precedent pentru un cancelar german, preferând să fie la Berlin în momentul anunțării rezultatului alegerilor regionale duminică seara.
I-ar fi fost de altfel și greu să comenteze de acolo, de la New York, cele mai catastrofale rezultate electorale pentru conservatorii germani de la al Doilea Război Mondial încoace. “Un dezastru”, cum a spus-o chiar Merz la anunțul rezultatelor: partidul ultra-naționalist de dreapta Alternativa pentru Germania (Alternative für Deutschland, AfD) a câștigat alegerile din landul Mecklendburg-Pomerania Inferioară, iar Die Linke (Stânga) s-a clasat pe primul loc în alegerile din Berlin.
Cancelarul german a recunoscut că rezultatul alegerilor este „catastrofal” pentru Uniunea Creștin-Democrată. În cadrul CDU, unii îi cer demisia, privind totodată cu îngrijorare spre extrema dreaptă. Rezultatul poate fi însă îngrijorător pentru întreagă Europă. Scorul - pe care unii l-au numit "faraonic" al partidului dreptei extreme AfD en Saxa-Anhaldt (43,8 % din voturi), urmat de progresele înregistrate duminică în Mecklendburg-Pomerania și Berlin a declanșat un seism politic în Germania.
Într-un sistem federal în care alegerile regionale au loc aproape în fiecare an, alte două dintre cele șaisprezece landuri ale țării și-au ales noi parlamente și guverne regionale: orașul Berlin (fiind și capitala federală, cu o populație de 3,9 milioane de locuitori) și regiunea Mecklenburg-Pomerania Occidentală (1,6 milioane), situată în fosta Germanie de Est, de-a lungul coastei Mării Baltice.
În condiții normale, aceste alegeri – care au implicat, în total, puțin peste 6% din populația Germaniei – ar stârni un interes redus în afara regiunilor respective. Însă pentru coaliția aflată la guvernare în Berlin din mai 2025 și pentru Friedrich Merz, cancelarul extrem de nepopular care o conduce, miza este acum supraviețuirea politică.
Aceste două triumfuri electorale ale dreptei extreme au trezit fantomele epocii de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial și au dat o dură lovitură cancelarului Merz și alianței sale conservatoare. Nu este ceva cu totul nou: landul Turingia cedase deja în fața cântecului de sirenă al extremei drepte încă din 2024. Dar, mai presus de toate, Europa tremură acum, iar Franței, mai ales, îi este greu să țină lecții de morală când, peste șapte luni, riscă să se confrunte cu același fenomen.
Acum, lidera AfD, Alice Weidel, visează să răstoarne întregul sistem politic, vis identic cu al lui Marine Le Pen în Franța. Întreaga axă franco-germană pe care se bazează motorul Europei se vede acum fragilizată.
Câteva din motivele care au dus la succesul AfD
Deși imigrația rămâne un factor cheie în votul pentru AfD, aceasta este departe de a fi singura problemă care preocupă opinia publică germană. Germenii sunt mai vechi. De la pandemia de Covid, marca „Made in Germany” a fost detronată în domeniul automobilului de „Made in China”. China începe să domine industrial chiar și în europa. Totul a început cu cablurile, apoi au urmat panourile solare, motoarele electrice și, în cele din urmă, automobilele. Drept urmare, modelul german a devenit doar o umbră a ceea ce era odinioară: fabricile se închid, iar sectorul industrial – care reprezintă un sfert din economia națională – asistă la o scădere rapidă a forței de muncă (350.000 de locuri de muncă pierdute de la sfârșitul anului 2019).
AfD vine în acest peisaj cu o promisiune de succes economic și social și de reacție revanșardă. Sigur, nu totul e pierdut. În ciuda provocărilor majore – recesiune, inflație, prețuri la energie, concurența chineză – țara de origine a companiilor Volkswagen, BASF și Rheinmetall nu și-a spus încă ultimul cuvânt. Indicatorii economici se îmbunătățesc; există un viitor pentru industria germană, care este bine poziționată pentru a face față numeroaselor provocări europene legate de apărare, electrificare și sectorul aerospațial.
Dar populația nu vede asta, mai ales în landurile estice, mai sărace și foste comuniste, în special într-un land cum e Saxonia-Anhalt, unde rata șomajului (8,1%) depășește media națională. Lipsa generală a unor exemple de creștere pozitivă creează un vid pe care AfD îl umple promovând un discurs de tipul «noi pe primul loc, ceilalți pe locul doi»” – un mesaj pe cât de înșelător, pe atât de eficace din punct de vedere politic și pe care îl cunosc și alte țări în Europa, inclusiv R. Moldova, dar mai ales într-o țară în plină criză politică cum e România. Un adevărat avertisment pentru Europa.
