Întâlnire „1+1” la Tiraspol, după cinci luni de pauză: Fondul de convergență și respectarea drepturilor omului, în discuții
După o pauză de aproximativ cinci luni, reprezentanții politici în procesul de reglementare transnistreană se vor reuni la Tiraspol, pe 24 septembrie. Întâlnirea se va desfășura la sediul Misiunii OSCE din Tiraspol, la fel ca celelalte reuniuni din acest an.
Biroul pentru reintegrare menționează că agenda reuniunii include „subiecte de actualitate pentru locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului, inclusiv aspecte economice, Fondul de convergență și respectarea drepturilor omului”.
Formatul „1+1”, care reunește reprezentanții politici de la Chișinău și Tiraspol – în prezent, vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, și reprezentantul Tiraspolului, Vitali Ignatiev – este principala platformă de dialog în procesul de reglementare transnistreană.
Acest lucru se întâmplă în condițiile în care formatul extins „5+2”, care include Republica Moldova, regiunea transnistreană, Rusia, Ucraina, OSCE, SUA și UE, este suspendat după izbucnirea războiului din Ucraina. Autoritățile de la Chișinău consideră că formatul „5+2” și-a pierdut relevanța în actualul context de securitate.
Întâlnirea anunțată pentru 24 septembrie este prima după o pauză de aproape cinci luni. Precedenta reuniune s-a desfășurat la 16 aprilie 2026, la sediul Misiunii OSCE din Tiraspol, după cea din 26 februarie 2026.
Reuniunea are loc pe fondul tensiunilor legate de deschiderea, în regiunea transnistreană, fără acordul autorităților constituționale, a 16 secții de votare pentru alegerile pentru Duma de Stat a Federației Ruse. Situația a fost calificată de vicepremierul Valeriu Chiveri drept o „lipsă de respect față de suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova”.
Scrutinul s-a desfășurat în regiune în pofida notei de protest transmise de Ministerul Afacerilor Externe (MAE) ambasadorului agreat al Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov. Chișinăul a calificat situația drept „inacceptabilă”.
De notat că Republica Moldova a început, de la 1 septembrie, aplicarea graduală a TVA și a accizelor pentru anumite categorii de mărfuri introduse în regiunea transnistreană, în contextul uniformizării regimurilor fiscale de pe cele două maluri ale Nistrului.
În acest context, vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a lansat un ciclu de materiale video informative, adresate inclusiv vorbitorilor de limbă rusă din regiunea transnistreană, în care explică modul în care urmează să funcționeze Fondul de convergență. Acesta va fi completat inclusiv din noile încasări percepute pentru mărfurile introduse în regiune.
Chiveri a menționat că fondul va avea rolul de a sprijini cetățenii Republicii Moldova din raioanele de est și de a reduce treptat diferențele în accesul la servicii sociale și oportunități. Oficialul subliniază că mecanismul urmează să acopere domenii care au un impact direct asupra vieții oamenilor, printre care protecția socială, sănătatea și educația.
Deși fondul nu este încă funcțional, sprijinul pentru cetățenii din regiune este deja acordat. Doar în prima jumătate a anului 2026, pentru aceste obiective au fost alocați peste 218 milioane de lei, iar autoritățile își asumă să continue acest sprijin.
Fost vicepremier, despre reuniunea „1+1”: „O experiență mai puțin plăcută și sigur inutilă”
Fostul vicepremier pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea, este sceptic că întrevederea din 24 septembrie va avansa dialogul dintre Chișinău și Tiraspol. Într-o intervenție la Radio Moldova, în cadrul emisiunii „Zi de Zi”, fostul vicepremier a comparat formatul „1+1” cu „un fel de teatru japonez Kabuki”, în care fiecare „își dansează” rolul pe care îl are.
Alexandru Flenchea spune că această structură rămasă a procesului de negocieri este un produs al sfârșitului anilor ’90, care nu mai reflectă realitățile de astăzi. În opinia sa, în prezent nu există instrumente de negociere adecvate și, deși spune că are toată simpatia pentru vicepremierul Chiveri, crede că întrevederea cu Ignatiev va fi o experiență „mai puțin plăcută și sigur inutilă”.
„Chișinăul este concentrat aproape exclusiv pe măsuri unilaterale – și nu spun cu o conotație negativă deloc, dimpotrivă –, dar face ceea ce are de făcut în sensul reintegrării economice și sociale, cu mai mult sau mai puțin succes”, a constatat fostul vicepremier.
Întrebat ce impact asupra dialogului dintre cele două maluri va avea deschiderea, în regiunea transnistreană, fără acordul autorităților constituționale ale Republicii Moldova, a secțiilor de votare la alegerile pentru Duma de Stat a Rusiei, la care, potrivit Tiraspolului, au participat 51.000 de persoane, Flenchea a făcut o distincție între numărul celor care au ajuns la urne și cel al celor care au votat.
„Câți oameni au ajuns la secțiile de votare din stânga Nistrului nu știe nimeni, cred că nici administrația regiunii transnistrene. Cifrele le-au desenat”, a spus fostul vicepremier, remarcând că a fost „un act de sfidare din partea Moscovei la adresa Republicii Moldova”.
„Ne sfidează pentru că-i permitem, pentru că în momentul în care, prin înțelegeri tacite sau explicite, nu știm, Chișinăul participă la finanțarea ilegală a separatismului de către Federația Rusă prin achizițiile obscure de gaz, de ce să nu-și permită Moscova să ne sfideze din nou și să zică: „Uite câți cetățeni ai Federației Ruse avem în stânga Nistrului care votează, respectiv pe care suntem obligați să-i apărăm”, cu toate ghilimelele de rigoare”, a subliniat fostul vicepremier pentru Reintegrare.
Deși recunoaște că este necesar să fie fixată poziția politică a Chișinăului, Alexandru Flenchea menționează că aceste condamnări publice nu au impactul scontat.
„Da, e nevoie, trebuie să fixăm clar poziția noastră politică în raport cu ce se întâmplă, dar cred că s-a convins toată lumea că nu ajută. Singurul lucru care ajută e rezolvarea acestui conflict, restabilirea integrității țării noastre și să facem așa ca în stânga Nistrului să lucreze Constituția și legile Republicii Moldova, nu voința politică a Moscovei”, a conchis expertul.
CITIȚI ȘI:
