Mai puțin de un sfert din deținătorii de pașapoarte rusești din stânga Nistrului au ieșit la urne: „Nimeni nu poate verifica dacă acei oameni au votat liber”
Peste 51.000 de cetățeni ruși ar fi votat duminică, 20 septembrie, în stânga Nistrului la alegerile pentru Duma de Stat a Federației Ruse. Scrutinul s-a desfășurat în pofida deciziei autorităților de la Chișinău, care au autorizat o singură secție electorală - la Ambasada Rusiei. Experții semnalează probleme privind libertatea votului și protecția datelor cu caracter personal în regiunea transnistreană.
Potrivit presei din regiune, până la ora 20:00, când s-au închis secțiile de votare, în regiune ar fi votat 51.009 cetățeni ai Federației Ruse, cei mai mulți la Tiraspol - 21.640 și Tighina (Bender) - 10.503 persoane.
La Ambasada Federației Ruse de la Chișinău prezența la urne a fost scăzută pe tot parcursul zilei.
Rezultatele finale ale alegerilor pentru Duma de Stat urmează să fie anunțate de Comisia Electorală Centrală a Rusiei cel târziu la 5 octombrie.
Rezutatele preliminare anunțate de autoritățile de la Moscova nu indică nicio surpriză - Partidul „Rusia Unită” („Edinaia Rossia”), formațiunea aflată la putere și asociată președintelui rus Vladimir Putin, se menține în fruntea alegerilor pentru Duma de Stat cu 56.97% din voturi. Formațiunea ar putea să-și păstreze majoritatea constituțională, pe fondul unei prezențe la urne în creștere față de scrutinul precedent din 2021.
„Chișinăul poate să constate ilegalitatea și să-i tragă la răspundere pe cei care au organizat votarea”
„Voturile din stânga Nistrului au un statut dublu. Pentru statul rus sunt voturi valabile: au fost numărate și vor figura în rezultatul oficial al alegerilor pentru Duma de Stat. Pentru Republica Moldova sunt rezultatul unui act de autoritate publică exercitat de un stat străin pe teritoriul său, fără consimțământul autorităților constituționale, și nu produc niciun efect juridic”, a comentat Vadim Vieru, directorul Programului Drepturile Omului din cadrul Asociației Promo-LEX, pentru Teleradio-Moldova.
Problema nu vizează dreptul cetățenilor ruși de a vota, ci modul abuziv în care Federația Rusă a organizat acest scrutin pe teritoriul Republicii Moldova, eludând normele internaționale, a subliniat expertul.
„Nimeni nu poate anula aceste voturi și nicio instanță internațională nu o va face. Chișinăul poate doar să constate ilegalitatea și să-i tragă la răspundere pe cei care au organizat votarea. A organiza alegeri este o funcție a statului. Un stat o poate exercita pe teritoriul altui stat numai cu acordul acestuia, prin misiunile sale diplomatice și consulare, în limitele Convențiilor de la Viena. Nimeni nu contestă dreptul de vot al cetățenilor ruși din regiune. Ei puteau vota însă la ambasadă sau pe teritoriul Rusiei. Moscova a ales varianta care încalcă suveranitatea Republicii Moldova tocmai pentru că miza nu era votul în sine. Cele 51 de mii de voturi nu schimbă niciun mandat într-o Dumă de 450 de deputați. Ele schimbă narațiunea”, a explicat Vieru.
În acest context, expertul a amintit declarațiile liderului de la Tiraspol, potrivit căruia oamenii care votează astfel „devin parte reală a Rusiei”.
„Cei care au votat nu au încălcat nicio lege a Republicii Moldova. Răspunderea aparține organizatorilor”, a precizat Vadim Vieru.
O altă problemă invocată de directorul Promo-LEX ține de numărul cetățenilor ruși din regiunea transnistreană. Ambasadorul agreat al Rusiei,Oleg Ozerov, vorbește despre aproximativ 220.000 de cetățeni ruși, însă autoritățile de la Chișinău nu pot verifica această cifră, întrucât nu au acces la bazele de date ale Federației Ruse.
„Cetățenia acordată în masă de un stat care exercită controlul efectiv asupra teritoriului, așa cum a constatat Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în repetate rânduri, nu este un simplu act de stare civilă. Ea devine un instrument: astăzi o listă electorală, mâine un argument pentru așa-zisa protejare a propriilor cetățeni”, a avertizat Vieru.
El consideră necesară clarificarea modului în care au fost eliberate actele rusești locuitorilor din regiune și a obligațiilor pe care această cetățenie le poate genera, amintind că majoritatea acestor persoane dețin și cetățenia Republicii Moldova.
„Cei mai mulți dintre ei sunt și cetățeni ai Republicii Moldova, iar statul nostru le datorează protecție, nu suspiciune”, a subliniat Vadim Vieru.
„Mai mult acces la vot și la serviciile statului pentru oamenii din regiune” - răspunsul „corect”
De asemenea, expertul a semnalat probleme privind libertatea votului și protecția datelor cu caracter personal. Potrivit lui, în regiune lipsesc garanțiile necesare pentru un proces electoral corect și verificabil independent, iar datele alegătorilor au fost colectate și prelucrate de un stat străin direct pe teritoriul Republicii Moldova.
„În regiune nu există presă liberă și nici observatori independenți. Votul s-a desfășurat sub controlul administrației de facto, care a mobilizat oamenii la urne cu toate resursele sale. În aceste condiții, nimeni nu poate verifica nici cifra de 51.009, nici dacă acei oameni au votat liber”, a subliniat Vieru.
În opinia sa, trebuie clarificat cine deține listele electorale întocmite pentru acest scrutin și în ce scop ar putea fi utilizate datele personale ale locuitorilor din stânga Nistrului.
Avocatul consideră că autoritățile constituționale trebuie să documenteze modul în care a fost organizat scrutinul și să sesizeze instituțiile internaționale relevante. El a amintit că un astfel de demers nu reprezintă un caz izolat, Federația Rusă organizând scrutine federale în regiune și în anii precedenți, fără acordul Chișinăului.
„Vorbim de un precedent doar în sens larg, pentru că avem de fapt un tipar. Rusia a organizat vot în regiune la fiecare scrutin federal din 2008 încoace, de fiecare dată fără acordul Chișinăului”, a explicat Vieru.
Totodată, expertul atrage atenția că actualul scrutin are loc într-un context diferit, marcat de extinderea accelerată a cetățeniei ruse în regiune, de implicarea unor structuri cu profil militar și de adâncirea dependenței economice față de Moscova.
În același timp, Vadim Vieru subliniază că reacția autorităților de la Chișinău trebuie să protejeze drepturile locuitorilor din stânga Nistrului care dețin cetățenia Republicii Moldova.
„Orice restrângere suplimentară, motivată prin ce s-a întâmplat duminică, ar confirma acest discurs și ar lovi în drepturile unor cetățeni ai Republicii Moldova, nu în Kremlin. Răspunsul corect merge în direcția opusă: mai mult acces la vot și la serviciile statului pentru oamenii din regiune”, a declarat avocatul.
În opinia sa, miza pe termen lung este ca locuitorii regiunii să nu mai fie folosiți drept instrument în confruntarea politică dintre Chișinău și Moscova.
„O masă de cetățeni ruși justifică prezența militară, alimentează discursul despre protecție și acoperă problemele reale ale oamenilor: lipsa accesului la justiție și persecuția celor care critică regimul de la Tiraspol. Republica Moldova nu poate împiedica Rusia să deschidă secții de votare la Tiraspol. Poate însă să rămână statul care răspunde pentru drepturile acestor oameni și să le dea motive concrete să se sprijine pe el, nu pe Moscova”, a conchis Vadim Vieru.
Republica Moldova se situează pe locul al doilea după Georgia în clasamentul statelor în care Rusia a deschis cele mai multe secții de votare în afara granițelor sale.
În Georgia, spre exemplu, au fost amenajate 46 de secții de vot, toate amplasate în regiunile separatiste Abhazia și Osetia de Sud, nicio secție nefiind autorizată la Tbilisi.
Un scenariu similar a marcat și scrutinele precedente organizate de Moscova. La alegerile pentru Duma de Stat din 17–19 septembrie 2021, în Republica Moldova au fost deschise 30 de secții de votare, dintre care 27 pe malul stâng al Nistrului, în pofida refuzului autorităților de la Chișinău de a-și da acordul. Atunci, peste 59.200 de cetățeni ruși din regiune s-au prezentat la urne, iar 76.2% dintre aceștia au votat pentru Partidul „Rusia Unită”, scrutinul desfășurându-se pe parcursul a trei zile.
Ulterior, la alegerile prezidențiale din Rusia din 2024, Moscova a sfidat din nou poziția Chișinăului, deschizând șase secții de vot în stânga Nistrului. Atunci, aproximativ 97% dintre alegătorii din regiunea transnistreană și-au exprimat opțiunea pentru Vladimir Putin.
CITIȚI ȘI:
