La fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate șapte hectare: „Nu dorim să creștem suprafețele, dar să replantăm”
Suprafețele cu viță-de-vie din Republica Moldova sunt tot mai reduse, însă autoritățile susțin că fenomenul trebuie privit mai degrabă ca o restructurare a sectorului, și nu ca un declin. În ultimii opt ani, pentru fiecare hectar plantat au fost defrișate aproximativ șapte hectare, afirmă directorul Oficiului Național al Viei și Vinului, Ștefan Iamandi. Potrivit acestuia, o mare parte dintre plantațiile eliminate sunt vechi, slab productive și cultivate cu soiuri care nu mai sunt solicitate pe piață.
Republica Moldova are încă o moștenire importantă din perioada sovietică, când suprafețele ocupate de viță-de-vie depășeau 200.000 de hectare, susține directorul Oficiului Național al Viei și Vinului, Ștefan Iamandi. Printre plantațiile vechi se regăsesc suprafețe cultivate cu soiuri care nu mai beneficiază de aceeași cerere, iar recoltele mici fac afacerile neprofitabile.
Directorul Oficiului Național al Viei și Vinului subliniază că o producție de patru-cinci tone de struguri la hectar nu mai permite, în multe cazuri, acoperirea costurilor, în timp ce media globală este de aproximativ zece tone la hectar.
O altă problemă o reprezintă plantațiile abandonate. Ștefan Iamandi afirmă că defrișarea acestora este necesară, deoarece pot deveni focare de boli pentru culturile din apropiere și pot majora cheltuielile producătorilor pentru tratamente.
„Noi nu dorim să creștem suprafața noastră, care este acum sub 9.000 de hectare, evident, deoarece nu este logic în situația în care descrește consumul. Ceea ce noi ne dorim este să replantăm acele plantații de viță-de-vie care nu mai sunt rentabile, să replantăm soiurile care nu mai sunt rentabile. Și aceasta este o politică prin care statul acordă sprijin, prin prisma politicii de subvenționare. A fost aprobată deja anul acesta politica de subvenționare, unde se acordă sprijin pentru plantarea viței-de-vie, anume a celei cu indicație geografică protejată, a soiurilor autohtone sau a celor care au un randament mai mare. Statul încearcă să redirecționeze spre direcția corectă de plantare a viței-de-vie”, a declarat Ștefan Iamandi „Pe Față” de la Moldova 1.
Ștefan Iamandi a explicat și impactul integrării în Uniunea Europeană asupra replantării suprafețelor cu viță-de-vie.
„Mesajul final este că noi nu dorim să creștem suprafețe, noi dorim să replantăm, deoarece Uniunea Europeană prevede că ai dreptul să plantezi pe an cel mult un procent din suprafața totală. Vinăriile se uită pozitiv la aceasta, inclusiv prin prisma potențialului subvenției. În România, pentru plantarea unui hectar de vie se acordă o subvenție de 80%. 80 la sută este o cifră enormă comparativ cu ceea ce beneficiem noi. Da, subvenționarea a crescut comparativ cu anii trecuți, dar, iarăși, dacă o comparăm cu alte țări, decalajul este foarte mare”, a adăugat Ștefan Iamandi.
Anterior, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a declarat că Republica Moldova nu a plantat sau reînnoit în acest an plantații cu viță-de-vie, iar situația s-ar putea menține și anul viitor dacă nu vor fi identificate rapid resurse financiare pentru sectorul vitivinicol.
După aderarea la Uniunea Europeană, țara va avea o marjă foarte redusă pentru creșterea suprafețelor cultivate cu viță-de-vie, a mai atenționat ministrul Agriculturii.
Suprafața viilor din Republica Moldova s-a redus cu zece mii de hectare în ultimii cinci ani, ajungând la puțin peste 100 de mii de hectare, dintre care doar 93 de mii sunt pe rod, potrivit datelor Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.
CITIȚI ȘI:
