Criză politică la București. Expert: „Este prea devreme să vorbim de alegeri anticipate”
Premierul desemnat Siegfried Mureșan are nevoie de 233 de voturi pentru învestirea Guvernului, într-un context politic în care negocierile dintre partidele parlamentare sunt dificile pentru conturarea unei majorități. Expertul în spațiul Mării Negre Mihai Isac nu exclude scenarii alternative în cazul în care nu se va obține sprijinul necesar pentru numirea noului Cabinet la București.
„La nivel intern sunt și negocieri duse prin intermediul partenerilor europeni. A fost semnalată prezența la București a unor factori importanți din grupurile din Parlamentul European. Domnul Mureșan se bucură de o încredere din partea multor înalți oficiali și din alte grupuri parlamentare europene. Probabil vom vedea o serie de negocieri, dar nu putem spune mai multe până săptămâna viitoare”, a declarat Mihai Isac la emisiunea „În Context” de la Moldova 1.
În opinia expertului, președintele român Nicușor Dan ar putea relua discuțiile cu unele formațiuni politice care ar condiționa votul pentru obținerea unor funcții.
„Este de așteptat ca Nicușor Dan să mai convoace o serie de negocieri cu caracter neoficial în momentul revenirii sale în România. Din diferite discuții pe care le-am avut în cursul zilei de astăzi, cu membri ai Parlamentului român, există curente în Partidul Social Democrat, care sunt de acord să voteze condiționat un nou Guvern Mureșan, în schimbul anumitor numiri în teritoriu”, a explicat Isac.
Criza de la București, relevantă pentru Chișinău
Analistul consideră că evoluțiile politice din România au importanță și pentru Chișinău: „Ceea ce se întâmplă la București trebuie să îngrijoreze Republica Moldova, dar nu ar trebui să intrăm în panică”, a subliniat Mihai Isac.
Potrivit expertului, desemnarea lui Siegfried Mureșan este relevantă pentru relația dintre România și Republica Moldova și ar putea menține continuitatea sprijinului instituțional românesc pentru Chișinău.
„Nominalizarea domnului Mureșan, în calitate de premier desemnat, este de bun augur pentru Republica Moldova. Dacă domnul Mureșan ar ocupa funcția de premier al României, ar garanta o continuitate a sprijinului instituțional românesc pentru Republica Moldova. Cel mai probabil, dacă într-o viitoare coaliție guvernamentală se va regăsi AUR sau dacă acest partid va forma singur guvernul, este foarte probabil ca raporturile dintre București și Chișinău să cunoască vremuri nu atât de benefice”, a afirmat Mihai Isac.
AUR și limitele unei eventuale guvernări
Expertul a analizat și posibilitatea unei implicări mai mari a AUR în viitoarea formulă de guvernare, însă consideră că „o mare parte din retorica pe care o vedem la liderii AUR nu va putea fi tradusă în acțiune, având în vedere că România este totuși condiționată de statutul de membru al Uniunii Europene, de statutul de membru al NATO”, a declarat Mihai Isac.
Scenarii în cazul unui eșec al lui Mureșan
În cazul în care premierul desemnat nu va reuși să obțină voturile necesare, se anticipează mai multe scenarii.
„Cel mai probabil, președintele Nicușor Dan va încerca să formeze un nou guvern, probabil un guvern tehnocrat cu o largă susținere sau va oferi Partidului Social Democrat posibilitatea formării unui guvern. PSD ar putea găsi voturile la AUR, dar și la alte partide. Există, de asemenea, posibilitatea ca Nicușor Dan să încerce o revenire la nominalizarea altor persoane care au ocupat această funcție”, explică expertul.
Riscul alegerilor anticipate
Totuși, „este mult prea devreme să vorbim de alegeri anticipate”, susține Isac, pe motiv că formațiunile parlamentare ar avea motive să evite un asemenea scenariu.
„Să înțelegem, o mare parte din parlamentarii actuali din Legislativul de la București nu se vor mai regăsi în următoarea componență a Parlamentului bicameral din România, (...) riscă să piardă un mare număr de parlamentari în urma unor alegeri anticipate”, susține analistul.
Potrivit lui Isac, formațiunile evită să își asume public măsurile nepopulare.
„Partidele politice doresc să aibă beneficii în urma participării la guvernare, dar fără a deconta electoral măsurile dure pe care oricine va ocupa postul de premier va fi nevoit să le impună. (...) Vedem pretexte peste pretexte. Din păcate, acest război al declarațiilor afectează grav bursele din România, dar și perspectivele de relansare a economiei”, a conchis Mihai Isac.
România are două opțiuni: fie este învestit un nou guvern, fie se ajunge la alegeri parlamentare anticipate, a transmis premierul desemnat Siegfried Mureșan. Acesta continuă negocierile pentru a obține voturile necesare și promite că nu va majora taxele, dar social-democrații par a fi de neînduplecat. Între timp, leul românesc s-a depreciat la un nivel istoric față de euro, pe fondul incertitudinii politice și al temerilor legate de deficitul bugetar.
PNL, USR și UDMR au conturat prima variantă a viitorului Guvern condus de premierul desemnat Siegfried Mureșan, fără să ajungă însă la o decizie finală. Astfel, PNL ar avea șapte ministere, USR șase, UDMR trei. Negocierile s-au blocat pe portofoliile deținute până în primăvară de PSD, în special Energia, Sănătatea, Justiția și Transporturile.
Se așteaptă ca la începutul săptămânii viitoare, luni și marți, Siegfried Mureșan să meargă în Parlament pentru a cere vot de încredere. Pentru învestirea Cabinetului de miniștri sunt necesare 233 de voturi. Partidul Național Libera, Uniunea Salvați România și Uniunea Democrată Maghiară din România au împreună 169 de parlamentari, astfel că premierul desemnat are nevoie de sprijin suplimentar pentru a obține majoritatea.
România nu are de peste trei luni un guvern cu puteri depline, după demiterea lui Ilie Bolojan, pe 5 mai, prin moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR. Pentru aprobarea rectificărilor bugetare necesare la sfârșit de an, precum și pentru aprobarea bugetului pentru anul viitor, este nevoie de un guvern cu atribuții depline.
Încercările cu Eugen Tomac și Adrian Veștea nu au dus la formarea unui cabinet de miniștri.
Conform Constituției României, Parlamentul poate fi dizolvat doar dacă respinge două propuneri de premier într-un interval de 60 de zile.
CITIȚI ȘI:
