Autostradă, pod peste Prut și terminal pentru mărfuri: Parlamentul a ratificat noul acord cu România
Podul rutier Ungheni-Ungheni va fi construit împreună cu noi sectoare de autostradă, un punct comun de frontieră pe partea română și un terminal intermodal pentru mărfuri. Parlamentul a ratificat pe 24 septembrie noul acord cu România, care extinde proiectul inițial și prevede investiții estimate la 56 de milioane de euro, finanțate de partea română.
Ce s-a schimbat față de acordul din 2022
Secretara generală a Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Angela Țurcanu, a explicat că acordul inițial din 2022 viza exclusiv podul peste Prut. Pe parcurs au apărut două oportunități noi care au impus un cadru juridic actualizat: introducerea controlului coordonat la frontieră, care se va face într-un singur punct, pe teritoriul României, astfel încât oamenii și mărfurile să fie verificate o singură dată, și extinderea finanțării europene, care a permis includerea în proiect a ultimului tronson al autostrăzii A8 Iași-Ungheni pe teritoriul României și a primului sector de autostradă Ungheni-Chișinău pe teritoriul R. Moldova, inclusiv complexul logistic multimodal de la Berești.
„Față de vechiul acord, nu mai vorbim doar despre un pod, ci despre un ansamblu întreg de construcții: autostrada, podul, punctul de frontieră, drumul de legătură și complexul logistic de la Berești. Pentru un asemenea proiect este nevoie de un cadru juridic nou și, respectiv, la intrarea în vigoarea noului acord, acordul din anul 2022 își încetează valabilitatea", a spus Țurcanu.
Ce construiește fiecare parte
Pe teritoriul României se construiesc autostrada Târgu Neamț-Iași-Ungheni și punctul de trecere a frontierei. Pe teritoriul Republicii Moldova, lucrările includ sectorul de circa 0.5 km dintre pod și drumul național R16, sectorul de autostradă de circa 4.7 km dintre R16 și drumul de ocolire a orașului Ungheni, drumul de legătură de 1.1 km până la complexul logistic Berești și complexul logistic multimodal în sine, cu infrastructura necesară pentru încărcarea și descărcarea mărfurilor.
România finanțează construcția podului, a punctului de frontieră și a elementelor de infrastructură de pe teritoriul Moldovei, cu excepția sectorului de 0.5 km, care revine Republicii Moldova. Costul estimativ total este de 61 de milioane de euro. Termenul de finalizare este sfârșitul anului 2030. Tot ce se construiește pe teritoriul Moldovei devine proprietatea statului moldovean.
Circulație gratuită până în 2050
Deputatul Partidului Democrația Acasă, Alexandru Verșinin, a ridicat întrebarea în cadrul dezbaterilor, despre eventualele taxe de trecere pe autostradă. Membrul comisiei de negociere, Radu Rogovei, a explicat că articolul relevant din acord a fost introdus pentru a anticipa legislația europeană privind taxarea vehiculelor grele pe rețeaua TEN-T, dar că această prevedere nu poate fi aplicată înainte de finalizarea întregii rețele transeuropene de transport, planificată pentru 2050. Până atunci, circulația va fi gratuită.
„30 de ani s-a vorbit despre pod. Acum se construiește"
Deputatul Andrian Cheptonar, vicepreședintele Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică, originar din Ungheni, a susținut proiectul de la tribuna Parlamentului. În discursul său, acesta a evocat Podul de Flori din 1990 și a spus că, timp de peste 30 de ani, la Ungheni s-a vorbit despre necesitatea construirii unui nou pod peste Prut.
„La sfârșitul anilor 80, când renașterea națională venea în Republica Moldova, noi în Ungheni am avut primul Pod de Flori. Eu aveam opt ani, țin minte și astăzi. Și din 1990 încoace, peste 30 de ani de independență, s-a vorbit în permanență că avem nevoie de un pod. Am luat și am deblocat aceste procese, ne-am conectat cu Guvernul României și astăzi podul este deja în proces de construcție", a spus Cheptonar.
El a subliniat că nodul multimodal de la Berești va crea noi oportunități pentru economia întregii țări, prin facilitarea transbordării mărfurilor între feroviar și rutier, și a îndemnat colegii să voteze: „Să aducem malurile românești mai aproape unul de altul și împreună să mergem în Uniunea Europeană prin autostrada A8".
Podul peste Prut de la Ungheni, primul construit după aproape șase decenii, va avea o lungime de 261 de metri și va facilita conexiunea rapidă a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, prin intermediul Autostrăzii Unirii (A8). Totodată, acesta va reduce semnificativ timpul de deplasare dintre cele două state.
Potrivit Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, durata călătoriei dintre Ungheni și București se va reduce cu două-trei ore. Astfel, traseul până în capitala României va putea fi parcurs în aproximativ cinci ore.
Proiectul este finanțat prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF), cu aproape 35 de milioane de euro.
Autoritățile din România și Republica Moldova își propun să construiască, până în 2030, alte patru poduri rutiere peste Prut: Stânca (România) – Costești (Republica Moldova), Bumbăta (România) – Leova (Republica Moldova), Fălciu (România) – Leca (Republica Moldova) și Răducăneni (România) – Bărboieni (Republica Moldova).
CITIȚI ȘI:
