R. Moldova îmbătrânește: O persoană din patru are cel puțin 60 de ani, iar speranța de viață crește
Fenomenul îmbătrânirii demografice se adâncește în Republica Moldova. Un sfert din populația țării are cel puțin 60 de ani. La începutul anului 2026, în R. Moldova locuiau 611.9 mii de vârstnici, o pondere-record de 25.9% din populația cu reședință obișnuită, arată datele Biroului Național de Statistică (BNS).
Ponderea vârstnicilor a crescut de la 25.2% la începutul anului 2024 până la 25.9% la începutul anului 2026. Astfel, coeficientul de îmbătrânire demografică a urcat astfel cu 0.7 puncte procentuale față de 2024, un nivel considerat ridicat, precizează BNS.
Femeile reprezintă majoritatea în rândul populației vârstnice. Din totalul persoanelor de 60 de ani și peste, 368.9 mii sunt femei, adică 60.3%.
Dintre acestea, 38.7 mii au depășit vârsta de 80 de ani.
Totodată, la 100 de femei vârstnice reveneau 66 de bărbați, iar decalajul devine și mai pronunțat odată cu înaintarea în vârstă: în grupa de 85 de ani și peste revin doar 35 de bărbați la 100 de femei.
Datele statistice relevă și un decalaj în ceea ce privește speranța de viață. În perioada 2023–2025, speranța de viață la împlinirea vârstei de 60 de ani a crescut cu 0.3 ani în cazul bărbaților și cu 0.5 ani în cel al femeilor.
Astfel, în 2025, o femeie de 60 de ani mai avea, în medie, circa 21 de ani de trăit, în timp ce pentru un bărbat acest indicator era de 16 ani.
În același timp, bolile aparatului circulator au constituit principala cauză de deces în rândul persoanelor vârstnice, reprezentând 63.6% din totalul deceselor din această categorie. Tumorile au cauzat 16.7% dintre decese, iar bolile aparatului digestiv – 6%.
Incidența tumorilor maligne este, de asemenea, ridicată în rândul vârstnicilor. În 2025, au fost înregistrate 11.7 mii de cazuri noi de tumori maligne, dintre care 75.2% au revenit persoanelor de 60 de ani și peste. Mai exact, la această categorie de vârstă au fost diagnosticate 8.8 mii de cazuri noi, ceea ce înseamnă, în medie, aproximativ 24 de cazuri pe zi.
Potrivit BNS, în 2025, numărul persoanelor de 60 de ani și peste active economic a fost de 87.3 mii, cu 11.1% mai mic față de anul precedent. Persoanele vârstnice ocupate au constituit 85.8 mii, dintre care 51.5% proveneau din mediul rural, iar 53.6% erau bărbați.
Aproape 70% dintre vârstnicii ocupați aveau vârsta cuprinsă între 60 și 64 de ani.
În ceea ce privește protecția socială, la 1 ianuarie 2026, în Republica Moldova erau înregistrați 671.7 mii de pensionari, dintre care 530.2 mii primeau pensie pentru limită de vârstă.
Femeile reprezentau 65.9% din totalul beneficiarilor de pensie pentru limită de vârstă. Pensia medie lunară pentru limită de vârstă era de 4.435,6 lei, în creștere cu 11.3% comparativ cu 1 ianuarie 2025.
Totodată, pensia medie a bărbaților se situa la 4.964,3 lei, în timp ce în cazul femeilor era de 4.162 de lei, ceea ce reflectă o diferență de gen de 16.2%.
BNS mai transmite că 44.5% dintre gospodăriile din țară aveau în componență cel puțin o persoană de 60 de ani și peste. Dintre acestea, 73.6% erau gospodării formate doar din vârstnici, iar 67.7% dintre gospodăriile constituite exclusiv din persoane vârstnice erau alcătuite dintr-o singură persoană. Gospodăriile formate din două persoane au reprezentat 32%.
Venitul mediu lunar al gospodăriilor cu vârstnici a fost de 5.161.6 lei per persoană. În mediul urban, acesta a ajuns la 6.197.6 lei, comparativ cu 4.459.6 lei în mediul rural. Principala sursă de venit au constituit-o prestațiile sociale, care au reprezentat 54.9% din totalul veniturilor lunare, urmate de câștigurile salariale, cu 29.8%.
În același timp, cheltuielile medii lunare ale gospodăriilor cu vârstnici au constituit la 4.420.8 lei per persoană. Aproape jumătate din această sumă, adică 46.8%, a fost destinată produselor alimentare, iar alte 19.2% – locuinței, apei, energiei electrice, gazelor și altor combustibili.
Cele mai mici cheltuieli au fost direcționate spre îmbrăcăminte și încălțăminte – 6.4%, sănătate – 6%, echipamente de uz casnic și întreținerea locuinței – 5.5%, precum și pentru transport, respectiv informare și comunicații – câte 4.3%.
Majoritatea gospodăriilor formate exclusiv din persoane vârstnice, 74.9%, și-au apreciat nivelul de trai drept „satisfăcător”, precizează BNS.
În același timp, 16.7% au considerat că au un nivel de trai „bun” sau „foarte bun”, iar 8.4% l-au calificat drept „rău” sau „foarte rău”.
Diferențe se observă între mediul urban și cel rural. În orașe, 18.4% dintre gospodăriile formate doar din vârstnici și-au apreciat nivelul de trai ca fiind „bun” sau „foarte bun”, față de 15.7% în sate.
Totodată, 76.4% dintre gospodăriile rurale au spus că nivelul lor de trai este „satisfăcător”, comparativ cu 72.5% în mediul urban.
CITIȚI ȘI:
