Claudiu Năsui: R. Moldova nu are „plasele de siguranță” ale României și trebuie să facă reforme
Republica Moldova are în prezent o oportunitate reală de a face reforme economice, susține ministrul Dezvoltării Economice și al Digitalizării, Claudiu Năsui. Într-un interviu acordat Agerpres, oficialul a declarat că Republica Moldova nu își permite să amâne schimbările necesare, în lipsa „plaselor de siguranță” de care beneficiază România.
„Aș crede că lucrurile pentru care voi avea o atenție deosebită sunt partea aceasta cu portofoliul de companii de stat și partea de reglementare, de debirocratizare”, a declarat ministrul. El spune că reducerea poverii administrative care cade asupra antreprenorilor și companiilor ar putea avea un impact important asupra economiei Republicii Moldova.
Năsui consideră că cele două domenii, companiile de stat și reglementarea mediului de afaceri, pot aduce beneficii importante economiei dacă sunt reformate. Ministrul nu a prezentat însă, deocamdată, lista concretă a reformelor pe care urmează să le inițieze, precizând că va comunica public ulterior „șantierele de reformă” ale mandatului.
„Aici chiar este o oportunitate reală de reformă”
Noul ministru spune că experiența sa din România nu îi oferă o singură „lecție” pe care să o transfere automat Republicii Moldova, dar consideră că actualul context de la Chișinău creează condiții pentru schimbări mai profunde.
Potrivit lui Năsui, Republica Moldova nu dispune de aceleași „plase de siguranță” pe care le are România, iar acest lucru pune o presiune mai mare pentru realizarea reformelor economice.
„Acum cred că ce se întâmplă diferit este faptul că acum chiar este o oportunitate reală de reformă și, cum spuneam, o dorință de reformă care pare că este mult mai ancorată în situația economică a Republicii Moldova, care nu are plasele de siguranță pe care le are România, nu poate să se culce pe ureche sperând că există un plan B, C, D, E. Aici lucrurile trebuie să se întâmple ca să se însănătoșească economia”, a declarat ministrul.
Năsui: Moldova are domenii în care depășește România
În interviul acordat, ministrul a vorbit și despre diferențele dintre Republica Moldova și România. El a spus că există domenii în care Chișinăul este înaintea Bucureștiului, în special în ceea ce privește digitalizarea.
„Sunt multe similitudini și aș spune că sunt și multe lucruri unde Chișinău depășește Bucureștiul. Mă refer mai ales la partea de digitalizare, unde cred că avem multe de învățat. România are multe învățat de la Republica Moldova pe partea aceasta”, a afirmat Năsui.
Ministrul a mai spus că există și probleme economice și administrative similare între cele două țări, dar consideră important faptul că, în Republica Moldova, există o conștientizare a necesității reformelor.
Năsui a vorbit și despre lansarea Bursei Internaționale de Mărfuri de la Chișinău, pe care o vede ca pe un instrument pentru o alocare mai eficientă a capitalului în economie.
„Înseamnă acces la capital, o alocare mai corectă și mai optimă a capitalului. Înseamnă oameni care pot economisi cu un randament mai bun, înseamnă companii care se pot finanța mai bine, mai ieftin”, a explicat Năsui.
Claudiu Năsui a fost propus pentru funcția de ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării în cadrul remanierii anunțate de premierul Vasile Tofan pe 25 august. Acesta l-a înlocuit pe Eugen Osmochescu, propus, la rândul său, pentru funcția de ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare.
Năsui a fost ministru al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului în România în perioada 2020–2021 și este deputat în Parlamentul României. La 25 august, acestuia i-a fost acordată cetățenia Republicii Moldova.
Premierul Vasile Tofan a declarat anterior că experiența lui Năsui în Guvernul de la București ar putea contribui inclusiv la consolidarea relațiilor economice dintre Republica Moldova și România, în condițiile în care aproximativ 30% din exporturile Republicii Moldova ajung pe piața românească.
Numirea lui Năsui are loc într-un context în care Guvernul și-a propus să reducă aparatul birocratic al statului, să eficientizeze instituțiile publice și să diminueze cheltuielile. Premierul a anunțat că, până la 22 septembrie, urmează să fie prezentat un plan de reducere a aparatului birocratic, inclusiv prin optimizarea, comasarea sau lichidarea unor agenții.
CITIȚI ȘI:
