Neutralitatea R. Moldova, ținta unor narațiuni false pe Telegram. NATO, Ucraina și cheltuielile pentru apărare, printre teme
Statutul de neutralitate al Republicii Moldova este prezentat în mod fals sau manipulator în sute de mesaje publicate pe Telegram, arată o analiză Mediacritica. Unele postări sugerează că apropierea de NATO, cooperarea cu Ucraina și majorarea cheltuielilor pentru apărare înseamnă că autoritățile au renunțat la neutralitate și pregătesc țara pentru război. Monitorizarea a identificat 308 postări pe această temă, cu aproape 600.000 de vizualizări și peste 3.600 de redistribuiri.
Cooperarea cu NATO, prezentată ca o abatere de la neutralitate
Una dintre principalele teme identificate în monitorizare este cooperarea Republicii Moldova cu NATO. Postările analizate pun în opoziție relația tot mai strânsă cu Alianța Nord-Atlantică și statutul de neutralitate prevăzut de Constituție și sugerează că cele două ar fi incompatibile.
„Unde se încheie cooperarea compatibilă cu neutralitatea și unde începe atragerea treptată a țării în sistemul militar și politic al NATO?”, se întreabă una dintre postările analizate.
Într-un alt mesaj se afirmă că „orice formă de cooperare cu NATO poate duce treptat la integrarea de facto a statului în infrastructura militară a alianței”.
Alte postări invocă exercițiile militare comune și cooperarea cu statele membre NATO drept argumente că neutralitatea Republicii Moldova ar fi devenit doar formală. Într-un astfel de mesaj se susține că, atunci când militarii americani și români participă la exerciții împreună cu militarii moldoveni, „din suveranitate și din neutralitatea înscrisă în Constituție nu mai rămâne decât firma de pe clădirea guvernului”.
Pe 5 august, Guvernul a aprobat Programul de implementare pentru anii 2026–2030 al Strategiei naționale de apărare pentru perioada 2024–2034. Documentul prevede modernizarea capacităților naționale de apărare, dezvoltarea unui sistem bazat pe personal profesionist și intensificarea cooperării internaționale în domeniul securității și apărării.
Programul prevede inclusiv integrarea Republicii Moldova în arhitectura de securitate a Uniunii Europene și continuarea participării la misiuni și operațiuni internaționale de menținere a păcii.
În august, Guvernul a aprobat și inițierea negocierilor pentru un aranjament administrativ cu NATO privind protecția informațiilor clasificate. Ulterior, la Chișinău s-a aflat o delegație a Comitetului Politic al NATO.
Tema a revenit în spațiul public și după ce Guvernul a aprobat, pe 19 august, inițierea negocierilor pentru un acord cu NATO privind protecția informațiilor clasificate. La Chișinău s-a aflat, de asemenea, în perioada 25–26 august, o delegație a Comitetului Politic al NATO.
Apărarea, pusă în balanță cu problemele sociale
O altă categorie de mesaje pornește de la cheltuielile pentru apărare. Sumele prevăzute pentru modernizarea armatei sunt comparate cu necesitățile din educație, sănătate, sistemul de pensii sau infrastructură.
„Moldova neutră continuă să se înarmeze. Pentru ce ne pregătesc?”, se arată într-unul dintre mesajele analizate.
O altă postare susține că „atunci când un stat neutru își mărește an de an cheltuielile militare, societatea are dreptul să înțeleagă care este punctul final al acestui proces”.
În alte mesaje, întrebarea este formulată direct: „Cu cine intenționează să se războiască Moldova neutră?”.
Ucraina, o altă temă asociată cu neutralitatea
Sprijinul acordat Ucrainei este, de asemenea, legat de statutul de neutralitate. În postările analizate, cooperarea politică, tranzitul mărfurilor ucrainene, proiectele privind dronele sau colaborarea în domeniul apărării aeriene sunt prezentate ca dovezi că Republica Moldova s-ar apropia de una dintre părțile războiului.
Unele mesaje afirmă că infrastructura Republicii Moldova ar putea deveni țintă militară din cauza acestei cooperări. Portul Giurgiulești, tranzitul feroviar al mărfurilor ucrainene și monitorizarea comună a spațiului aerian sunt printre subiectele integrate în această narațiune.
Integrarea europeană, legată de politica de securitate
A patra temă identificată în monitorizare este integrarea europeană. În acest caz, apropierea de Uniunea Europeană este prezentată în unele postări ca fiind legată de renunțarea treptată la neutralitate și de apropierea Republicii Moldova de politica de securitate occidentală.
„Integrarea europeană nu trebuie să devină o religie căreia îi sunt sacrificate economia, educația, neutralitatea și interesele naționale”, se arată într-o postare.
Într-un alt mesaj se susține că „pe altarul Uniunii Europene vor fi sacrificate neutralitatea, suveranitatea și mândria națională”.
Cum sunt construite mesajele
Pe lângă temele propriu-zise, monitorizarea identifică și câteva modalități recurente de prezentare a informației. Una dintre acestea este folosirea ghilimelelor în expresii precum „neutralitate” sau „Moldova neutră”, prin care este sugerată o diferență între statutul prevăzut de Constituție și politica efectivă a autorităților.
O altă tehnică este selectarea unor cifre sau date din documente și transformarea lor în argumente pentru o concluzie mai largă. Sunt invocate, de exemplu, procentele privind obiectivele de cooperare, numărul de mențiuni ale NATO într-un document sau valoarea cheltuielilor pentru apărare.
De asemenea, apar frecvent întrebări retorice precum „Pentru ce ne pregătesc?” sau „Cu cine intenționează să se războiască Moldova neutră?”. Potrivit analizei, astfel de formulări leagă evenimente diferite și sugerează existența unor consecințe care nu sunt prezentate explicit ca fapte.
Un alt tipar este asocierea cheltuielilor pentru apărare cu problemele sociale. Profesorii, medicii, pensiile sau infrastructura sunt aduse în aceeași discuție cu bugetele militare, fără ca postările să demonstreze că resursele alocate apărării ar putea fi transferate direct către aceste domenii.
Monitorizarea arată și că unele mesaje au circulat aproape simultan pe mai multe canale. În anumite cazuri, același text a fost publicat la aceeași oră, iar în altele postările au fost preluate după câteva minute, cu modificări minore.
Acest mod de distribuire poate indica existența unor surse comune de conținut sau o anumită coordonare, însă monitorizarea nu permite stabilirea cu certitudine a actorilor din spatele tuturor postărilor.
În total, cele 308 postări analizate au acumulat aproape 600.000 de vizualizări și peste 3.600 de redistribuiri. Studiul precizează însă că acești indicatori nu pot fi echivalați cu impactul real asupra opiniei publice.
Constituția Republicii Moldova prevede, la articolul 11, că statul proclamă neutralitatea sa permanentă și nu admite dislocarea trupelor militare ale altor state pe teritoriul său. În același timp, documentele de politică de apărare prevăd dezvoltarea capacităților naționale și cooperarea internațională în domeniul securității. Tocmai raportul dintre aceste două dimensiuni, neutralitatea constituțională și cooperarea internațională în domeniul apărării, se află în centrul unei mari părți dintre mesajele analizate.
Monitorizarea a vizat doar canale publice de Telegram și o perioadă de aproximativ șase săptămâni. Autorii precizează că unele postări pot fi șterse sau modificate ulterior, iar rezultatele nu pot fi generalizate automat la întregul spațiu informațional din Republica Moldova.
CITIȚI ȘI:
