Autori contemporani și mai mult timp pentru lectură. Propuneri pentru noul curriculum la Limba română
Noul curriculum pentru Limba și literatura română este discutată în această perioadă de profesori, scriitori și reprezentanți ai Ministerului Educației și Cercetării. Printre propunerile formulate se numără includerea mai multor autori contemporani în programa școlară și acordarea unui timp mai mare pentru lectură.
Sergiu Afanasiu, directorul unei instituții educaționale private din orașul Durlești, suburbie a capitalei, susține că, pornind de la propria experiență și de la numeroasele întâlniri cu scriitorii, noua curriculă ar trebui să acorde mai multă atenție activităților menite să cultive dragostea pentru lectură în rândul copiilor. În opinia sa, în programa școlară, alături de cărțile din literatura modernă, apropiate de interesele și preocupările copiilor de astăzi, ar trebui să se regăsească basmele și operele clasice.
„Parcă ne-am pornit de la grădiniță pe același drum și unii copii, în clasa a treia, deja începeau a avea alte preferințe lectorale decât ceea ce ne recomandă sau ceea ce sugerează curriculă. Mi-aș dori cumva să se regăsească și autorii întregiți și temele, nu în ultimul rând temele. Noi trebuie să înțelegem că, dacă discutăm la teme de educație, de psihologie, de tehnologie, noi nu putem lăsa cumva limba și literatura română în voia sorții. Pentru că, de rând cu tot ce mișcă lumea înainte, trebuie să avem acel basm, acel roman, acea povestire care să rezoneze cu viața și cu interesul copiilor”, a menționat acesta.
De cealaltă parte, mediul academic consideră că în noua curriculă la disciplina Limba și literatura română ar trebui incluși și autori din diverse genuri literare, inclusiv scriitori din perioada contemporană.
Vicepreședintele Uniunii Scriitorilor, Ivan Pilchin, consideră că lectura unui număr mai mare și mai divers de opere îi va permite elevului să-și formeze în timp o hartă orientativă a valorilor și a cunoștințelor care îi va fi utilă pe parcursul vieții.
„Sunt nume care reprezintă puncte de reper în istoria literaturii românești din spațiul basarabean, care totodată corelează cu acele realizări literare, estetice, care au avut loc în tot spațiul limbii și culturii românești. În cazul nostru sunt asemenea nume ca Mihai Cimpoi, Ion Druță, Nicolae Dabija. Totodată, este foarte importantă prezența scriitorilor contemporani, cei care s-au afirmat începând cu anii '90, voci tinere care reprezintă procesul în mișcare, să zic, al literaturii”, a menționat acesta.
Noul document educațional, aflat deocamdată în proces de consultare publică, se concentrează pe promovarea valorilor naționale, dezvoltarea competențelor digitale și extinderea listei de scriitori și opere propuse pentru lectura obligatorie. Secretara de stat de la Ministerul Educației și Cercetării, Adriana Cazacu, precizează că lista de lecturi rămâne deocamdată un subiect aflat în discuție.
„Lista include o componentă nouă, identitatea națională. Deci, până acum, mai puțin era evidențiată. Această componentă se regăsește absolut în toate clasele, și în clasa 10, așa 11 și așa 12. Dacă înainte era o temă despre limbă, identitatea națională, acum s-a pus mai mult accent. Se pune accent pe abordarea transversală, interdisciplinară. Sunt incluse proiecte interdisciplinare, adică să fie această consonanță dintre discipline. Se pune foarte mult accent și pe digitalizare în cadrul disciplinei respective. Corelarea dintre limba și literatura română și educația pentru media”, a spus aceasta.
Cazacu a mai anunțat că elevii vor avea mai multă literatură contemporană.
„Sunt niște inovații. Pe lângă ceea ce ține de alți autori, s-au mai inclus, pentru că s-a decis totuși să fie mai multe literatură contemporană. Dacă până nu de mult era până la 2000, acum s-a trecut și de 2000 și sunt scriitori care recent au publicat cărțile, acum curente literare se vor studia și în clasa 11 și în clasa 12, iar abordările monografice se intercalează în cadrul curentelor”, a menționat aceasta.
Proiectele documentelor curriculare pentru Limba și literatura română și celelalte discipline prezentate spre consultare publică vor fi definitivate după încheierea perioadei de consultări, odată cu recepționarea și analizarea propunerilor și observațiilor primite. În luna noiembrie este prevăzută formarea etapizată a peste 8.000 de cadre didactice. Până la aplicarea noilor curricule, urmează să fie elaborate și pregătite manuale, ghiduri metodologice și alte resurse necesare profesorilor și elevilor.
Noul curriculum urmează să fie implementat în instituțiile de învățământ, începând cu 1 septembrie 2027.
Ministerul Educației și Cercetării a lansat, pe 12 august, spre consultare publică noul curriculum școlar. Documentul propune integrarea diferitor conținuturi, precum și prioritizarea dezvoltării competențelor practice la final de studii.
Consultările publice sunt deschise până la sfârșitul lunii septembrie, timp în care profesorii, elevii, părinții și alți actori implicați în procesul educațional pot accesa și completa un chestionar pe pagina oficială a MEC. Comentariile și sugestiile vor fi transmise grupurilor de autori.
MEC recomandă ca în formularea acestor propuneri să fie indicată exact secțiunea, clasa sau conținutul vizat, să fie explicată problema identificată și să se ofere, atunci când este posibil, un exemplu din practica școlară și o soluție.
CITIȚI ȘI:
