R. Moldova riscă să piardă o parte din fondurile Planului de Creștere, dacă întârzie reformele, avertizează Adrian Băluțel
Republica Moldova riscă să piardă o parte din fondurile europene dacă va întârzia implementarea reformelor asumate în Planul de Creștere finanțat de Uniunea Europeană. Avertismentul vine din partea președintelui Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, Adrian Băluțel, în contextul în care țara noastră intră într-o etapă crucială privind valorificarea pachetului de asistență.
Planul de Creștere al Uniunii Europene prevede investiții totale de 1.9 miliarde de euro. Dintre acestea, 477 de milioane de euro au fost deja debursate, iar autoritățile pregătesc un nou portofoliu de peste 20 de proiecte investiționale, prin care speră să atragă alte peste două miliarde de euro.
Pentru a accelera implementarea acestor proiecte majore, este nevoie de o coordonare centralizată și de o monitorizare mai riguroasă, subliniază președintele Comisiei parlamentare pentru integrare europeană.
„Trebuie să acordăm o atenție mai mare prioritizării proiectelor, în special celor mari de infrastructură - construcții de drumuri, construcții de spitale, toate coordonate centralizat. Este o practică pe care am văzut-o și în România, și în Grecia, și în multe țări ale Uniunii Europene care, după aderare, când a fost vorba de absorbția fondurilor europene, au centralizat tot felul de oficii mici care se ocupau de proiecte separate și care nu aveau capacitatea de a ridica un subiect în momentul în care el se blochează undeva. Ei au centralizat, au creat instituții mari, puternice, care pot da alarma dacă se reține undeva un proiect. Și aceasta duce la creșterea vitezei de implementare a acestor proiecte care sunt finanțate din surse europene”, a explicat Adrian Băluțel, la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova, ediția din 30 septembrie.
Printre principalele cauze ale întârzierilor în cazul proiectelor mari se numără, potrivit oficialului, pregătirea insuficientă a documentației tehnice și dificultățile legate de contractare.
„De obicei, ține de studiile de fezabilitate și prefezabilitate. Ele sunt proiecte tehnice complicate, care necesită o pregătire prealabilă foarte extinsă. Și, de obicei, acesta este un punct de reținere”, a precizat Băluțel.
O altă problemă o constituie identificarea companiilor specializate pentru lucrările complexe.
„Sunt construcții sau elemente de infrastructură grele, unde deseori apare problema de contractare și de identificare a companiilor care le-ar executa, pentru că mai sunt cazuri când în Republica Moldova nu avem agenți economici specializați, de exemplu, în construcția unui spital. Și atunci este nevoie de o achiziție internațională, care durează și unde procesul premergător este, la fel, unul foarte, foarte complex”, a explicat Băluțel.
Un nou oficiu pentru implementarea proiectelor strategice
Pentru a eficientiza implementarea proiectelor, Guvernul a înființat un nou oficiu pentru implementarea proiectelor strategice, care va centraliza achizițiile și contractele, va monitoriza lucrările și va raporta eventualele nereguli.
Noul portofoliu de investiții ar urma să includă reconstrucția drumurilor naționale, construcția unei autostrăzi în zona Ungheni, electrificarea căii ferate Chișinău-Ungheni, dezvoltarea școlilor-model și accelerarea construcției spitalelor regionale de la Bălți și Cahul.
„Este un obiectiv care se regăsește în Planul nostru de Creștere, deci trebuie să-l îndeplinim. Ceea ce ne dorim prin crearea acestui oficiu este ca aceste proiecte să avanseze cât mai repede. Din cauză că nu a existat o supraveghere atentă și minuțioasă din partea Guvernului, unele proiecte au fost tărăgănate și tocmai aceasta ne dorim să evităm. Totodată, există riscul de limitare a debursărilor în momentul în care întârziem cu aprobarea reformelor”, a afirmat deputatul, subliniind, în același timp, că ritmul actual al implementării reformelor este unul bun.
Un alt instrument anunțat de autorități este o platformă digitală prin care cetățenii vor putea urmări evoluția proiectelor și modul în care sunt cheltuiți banii publici. Potrivit lui Adrian Băluțel, aceasta va oferi informații clare despre stadiul lucrărilor, sursele de finanțare, achiziții și cheltuieli.
„Cetățenii trebuie să vadă stadiul lucrărilor și la ce etapă se află acestea, trebuie să vadă datele despre finanțarea proiectului, de unde sunt alocate resursele și cum sunt cheltuite. Pe această platformă ar trebui să vedem ce se construiește, în ce stadiu este construcția, cine o realizează, cât costă și cum sunt gestionați acești bani”, a punctat președintele Comisiei parlamentare pentru integrare europeană.
Menționăm că cele peste 20 de proiecte investiționale în infrastructură, energie și digitalizare, menite să atragă peste două miliarde de euro în plus față de cele 1.9 miliarde alocate deja prin Planul de creștere al Uniunii Europene, sunt supuse, în prezent, evaluării în funcție de maturitate, grad de pregătire și impact, urmând să fie prezentate partenerilor europeni.
În același timp, autoritățile lucrează la îndeplinirea celor 153 de măsuri incluse în Planul de Creștere, acestea fiind obligatorii pentru deblocarea banilor europeni.
Până în prezent au fost realizate 46 dintre cele 48 de acțiuni planificate pentru anul 2025 și primul semestru al anului 2026, ceea ce reprezintă un grad de implementare de 95%.
CITIȚI ȘI:
