Boom-ul turismului medical, frânat de logistică: Capacitatea redusă a aeroportului din Chișinău, o barieră pentru pacienții străini
Potențialul uriaș al Republicii Moldova în exportul de servicii medicale este frânat de infrastructura de transport. Experții din domeniu subliniază că turismul medical s-a triplat, însă o provocare majoră o constituie capacitatea redusă a aeroportului din Chișinău, care reprezintă primul obstacol pentru pacienții internaționali ce aleg să se trateze în țara noastră.
Turismul medical depinde în primul rând de logistică, nu doar de calitatea actului medical, afirmă Corrado Palmas, medic dentist și director al unei clinici din Chișinău.
„Avem nevoie de proceduri simple pentru a atrage pacienții străini. Când oamenii se gândesc la turismul medical, au impresia că totul se reduce la clinici. Pentru mine, primul punct critic este aeroportul. Noi nu facem un export clasic de servicii și nici nu livrăm servicii online, ci prestăm servicii fizice. Dacă nu avem accesibilitate aeriană, nu putem exporta nimic. Până la urmă, întregul lanț se bazează pe patru piloni: clinici, hoteluri, transport și medici”, a declarat medicul, la forumul Moldova Health Economy Forum 2026, desfășurat la Chișinău pe 1 octombrie.
De asemenea, Corrado Palmas a atras atenția că bătălia pentru pacienți se dă pe piața internațională, unde prețul zborurilor joacă un rol decisiv.
„Competitorii noștri nu sunt în Republica Moldova, ci în afara ei. Albania, de exemplu, o țară cu o populație similară cu a noastră, are un aeroport care deservește de două ori mai mulți pasageri decât cel din Chișinău. Aceasta înseamnă că avem nevoie de mai multe companii aeriene. Când există o rețea extinsă de zboruri și mai mulți operatori pe fiecare rută, competiția crește, iar costurile de călătorie pentru pacienți scad semnificativ”, a punctat Corrado Palmas.
Turismul medical și studiile oferite studenților străini au adus în Republica Moldova aproape 200 de milioane de euro - de aproape trei ori mai mult comparativ cu anul 2019. Acest progres a fost generat de patru direcții-cheie, susține Evelina Găscăliu, șefa Secției suport post-investițional din cadrul Agenției de Investiții.
Potrivit acesteia, veniturile din serviciile medicale s-au triplat, iar exporturile din acest domeniu au depășit 75 de milioane de euro în 2025.
„Pacienții din România, Italia, Germania și Canada aleg deja medicii moldoveni”, a subliniat Evelina Găscăliu.
În al doilea rând, educația medicală a devenit o industrie în plină expansiune. Exporturile din acest sector depășesc 120 de milioane de euro, datorită celor peste 1.700 de studenți străini care învață la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.
„Fiecare absolvent internațional devine un ambasador al medicinei din Republica Moldova”, a menționat reprezentanta Agenției de Investiții.
Un alt pilon important care susține dezvoltarea turismului medical îl reprezintă rețeaua de servicii conexe.
„Când un pacient vine pentru tratament, sectorul hotelier, transportul, restaurantele și serviciile de recuperare au toate de câștigat. Investițiile în sănătate se extind și produc efecte benefice în întreaga economie”, a explicat specialista.
Ultimul element vizează crearea unui ecosistem unic, în care serviciile medicale, educația de profil și producția farmaceutică sunt integrate într-un singur sector competitiv, deschis pentru investiții.
Sănătatea și economia nu mai pot fi privite separat, recunosc autoritățile.
„Moldova Health Economy Forum este un eveniment care încearcă să aducă împreună două domenii pe care nu le mai putem privi separat: domeniul economic și sănătatea. Acest sector generează activități de cercetare, locuri de muncă înalt calificate, stimulează inovarea, atrage investiții și oportunități. Republica Moldova are medici foarte bine pregătiți, avem competențe digitale și un sector privat foarte dinamic” a declarat Elena Bivol, secretar de stat la Ministerul Sănătății, la forumul Moldova Health Economy Forum.
Pentru a dezvolta acest sector, este nevoie de trei direcții strategice: prima vizează calitatea serviciilor, astfel încât pacientul să aibă deplină încredere în medici. A doua direcție este digitalizarea, deoarece tehnologia trebuie să simplifice procesele administrative pentru ca personalul medical să aibă mai mult timp dedicat pacienților.
Cea de-a treia direcție se referă la parteneriat.
„Autoritățile, instituțiile medico-sanitare, mediul academic și partenerii nu pot dezvolta medii paralele. Noi trebuie să avem același ecosistem de sănătate, unde fiecare contribuie acolo unde are competențe, prin investiții și inovații”, a concluzionat secretarul de stat.
Direcțiile principale ale turismului medical global - cele mai multe sunt concentrate în Europa, Orientul Mijlociu, Asia de Est și America Centrală:
Președinta Asociației de Turism Medical din Republica Moldova, Natalia Ciobanu, afirmă că acest forum, care reunește companii farmaceutice, clinici, medici, precum și experți naționali și internaționali, trebuie să se soldeze cu un plan strategic de cooperare între industrii, astfel încât turismul medical să genereze nu doar creștere economică, ci și o dezvoltare durabilă.
„După cum ați auzit, chiar prim-ministrul a declarat că turismul medical este industria care trebuie să fie prioritară în promovarea economiei Republicii Moldova. În spatele acestor rezultate stau, cu siguranță, pacienții care au ales țara noastră, credibilitatea doctorilor și investițiile în calitate”, a subliniat Natalia Ciobanu.
Menționăm că, în anul 2020, exportul de servicii medicale din Republica Moldova se cifra la 25 de milioane de dolari. În cinci ani, valoarea acestuia a crescut de peste trei ori, depășind 85 de milioane de dolari în 2025.
Ediția din acest an a Moldova Health Economy Forum, a treia la număr, face parte din agenda evenimentelor organizate în cadrul Moldova Business Week 2026, care se desfășoară în perioada 28 septembrie – 2 octombrie.
CITIȚI ȘI:
