INTERVIURILE ALEXE | David McAllister, la Moldova 1: Aderarea Republicii Moldova „ar fi un atu real pentru UE”
Procesul de aderare la Uniunea Europeană (UE) se bazează pe merite, în funcție de progresele înregistrate, de aceea fiecare țară trebuie tratată individual. Iar atunci când un stat este pregătit să devină membru cu drepturi depline al blocului comunitar, UE are obligația morală să îl accepte fără echivoc. Opinia aparține șefului Comitetului pentru Afaceri Externe din Parlamentul European, David McAllister.
„Consider că procesul de aderare este o cursă de viteză, nu un mărfar. Atunci când o țară este pregătită să adere la UE, ea trebuie primită. Însă momentul concret al aderării depinde, în primul rând, de voința autorităților, a guvernului și a parlamentului, de a implementa toate reformele și legislația necesară. (...) Dacă o țară candidată este pregătită să adere la UE, atunci statele membre au obligația morală de a permite efectiv acestei țări să se alăture blocului nostru. Când se va întâmpla acest lucru? Aș spune că prefer să fie cât mai curând posibil”, a declarat David McAllister, într-un interviu oferit corespondentului special al Teleradio-Moldova la Bruxelles, Dan Alexe.
R. Moldova, urmărită atent la Bruxelles
Șeful Comitetului pentru Afaceri Externe din Parlamentul European a evidențiat și potențialul pe care îl vede în integrarea Republicii Moldova în UE și a dat asigurări că va „urmări întotdeauna cu atenție situația din Republica Moldova, evoluțiile și progresele pe care le realizează”.
„Noi, UE, sprijinim țările candidate, ajutându-le să se pregătească și să fie gata să se alăture, într-o bună zi, familiei noastre de națiuni. Acest lucru este valabil și pentru Republica Moldova, o țară pe care am vizitat-o de câteva ori. O țară minunată, cu oameni minunați, care ar fi un atu real pentru UE”, a subliniat David McAllister.
David McAllister, despre aderare: „Cât mai curând posibil”
În același context, oficialul european consideră că aderarea la UE nu trebuie privită „la pachet” în care statele candidate sunt obligate să aștepte unele după altele. În opinia sa, „aderarea vreunei țări la UE ar trebui condiționată de situația alteia”, iar procesul trebuie să fie bazat „pe merite”.
„Fiecare țară candidată trebuie evaluată individual. Este un proces bazat pe merite. Condițiile pentru aderarea la UE sunt extrem de clare. Este necesară implementarea întregii legislații europene și realizarea tuturor reformelor necesare. Este o muncă dificilă”, a mai spus David McAllister.
27 de state nu reprezintă punctul final
Oficialul european a vorbit și despre perspectiva unei Uniuni extinse, afirmând că actuala configurație nu trebuie privită drept forma finală a proiectului european.
„Fiind un european convins, cred cu tărie că o Uniune cu 27 de state membre nu reprezintă punctul final. Ne dorim să invităm și alte țări să se alăture familiei noastre de națiuni. Dacă privim parcursul integrării europene începând cu anul 1957, istoria noastră a fost întotdeauna una a extinderii. Am început cu șase state membre, apoi am ajuns la nouă, 12, 15, ulterior la 25, iar în prezent suntem 27. Sunt convins că și alte țări se vor alătura blocului nostru comunitar. Și aș saluta acest lucru”, a detaliat președintele Comitetului pentru Afaceri Externe al Parlamentului European.
UE și NATO, două decizii distincte
Referindu-se la temerile unor cetățeni moldoveni privind o eventuală renunțare la neutralitatea consacrată prin Constituție, oficialul european a făcut o distincție între aderarea la UE și apartenența la Alianța Nord-Atlantică.
„Atât NATO, cât și UE își au sediile la Bruxelles; sunt două organizații, două instituții instalate în acest oraș. Însă ele sunt foarte diferite. Avem 27 de state membre în UE. Marea majoritate sunt și membre NATO, dar nu toate. Irlanda, Austria, Malta și Cipru sunt membre UE, dar nu fac parte din NATO. Aceasta este decizia lor suverană. De aceea, nu există o legătură directă între calitatea de membru UE și cea de membru NATO. Este o decizie suverană pe care fiecare țară trebuie să o ia. Pe de altă parte, avem membri NATO în Europa - precum Marea Britanie, Norvegia sau Islanda - care nu fac parte din UE”, a explicat David McAllister.
Garanțiile de securitate ale UE
În ceea ce privește garanțiile de securitate oferite de UE, președintele Comitetului pentru Afaceri Externe al Parlamentului European a invocat articolul 42 alineatul 7 din Tratatul privind UE, ce obligă celelalte state membre să ofere ajutor unui stat membru victimă a unei agresiuni armate: „Într-adevăr, articolul 42.7 se aplică tuturor statelor membre”, a precizat David McAllister.
Oficialul european a explicat că această prevedere instituie o formă de solidaritate între statele membre în cazul unei agresiuni armate și a comparat-o cu mecanismele de apărare colectivă din cadrul NATO.
„Pășim cu toții pe un teritoriu necunoscut; până acum, dezbaterea viza, de regulă, Articolul 5 din Tratatul NATO și Articolul 4, respectiv procesul de consultare prealabilă. Aș spune că există numeroase similitudini cu articolul 5 din Tratatul NATO. Un lucru este cert: un atac asupra unui stat membru UE este considerat un atac asupra tuturor statelor membre; prin urmare, dacă statul atacat solicită sprijin militar sau de altă natură, celelalte state sunt obligate să încerce să dea curs acestei solicitări. Așa se manifestă solidaritatea”, a precizat David McAllister la Moldova 1.
Obiectiv - 2030 stat membru cu drepturi depline al UE
Republica Moldova a obținut statutul de țară candidată pentru aderarea la UE în iunie 2022 și a lansat oficial negocierile de aderare în iunie 2024. În vara acestui an, R. Moldova a deschis primele două clustere de negocieri, iar celelalte patru ar urma să fie deschise până la finele anului, au anunțat anterior oficialii de la Bruxelles.
Autoritățile de la Chișinău și-au stabilit obiectivul ca R. Moldova să devină, până în 2030, stat membru cu drepturi depline al Uniunii Europene.
CITIȚI ȘI:
