Foaia de parcurs și miza restricționării dreptului de veto după aderarea Republicii Moldova la UE
Republica Moldova ar putea beneficia de un parcurs european accelerat, însă aderarea sa la Uniunea Europeană (UE) depinde de alte state candidate, precum Muntenegru și Albania. Totodată, foaia de parcurs pregătită pentru Chișinău și eventualele restricții privind dreptul de veto după aderare nu sunt încă stabilite în detaliu. Constatările aparțin analistului Nicolae Negru și corespondentului Dan Alexe și au fost făcute în cadrul emisiunii „În Context” de la Moldova 1.
UE urmează să ofere Republicii Moldova o foaie de parcurs pentru accelerarea aderării. Deocamdată, nu au fost descrise toate etapele, însă una dintre condițiile Bruxellesului ar fi ca țara să nu beneficieze imediat de dreptul de veto.
Dilema dreptului de veto
Publicistul Dan Alexe spune că principiul ar fi fost acceptat, însă modalitățile concrete și durata eventualei restricții nu au fost stabilite deocamdată.
„Rămân foarte multe detalii precise de anunțat, de fixat. Încă nu există unanimitate asupra celor 10-15 ani și care ar fi modalitățile de blocare a viitorilor membri, de a bloca anumite decizii ale Uniunii Europene. Asta pentru că toată lumea s-a fript deja cu Ungaria lui Viktor Orbán și e nevoie de un fel de pază, garanție juridico-diplomatică ca așa ceva să nu se mai întâmple. Pe moment, modalitățile nu sunt încă clare. S-a căzut de acord asupra principiului de a introduce un răgaz, timp în care țările viitoare nu vor avea, într-adevăr, dreptul de veto. Însă nu e nimic clar, fix în acest moment”, a explicat corespondentul special al Teleradio-Moldova la Bruxelles, Dan Alexe, la Moldova 1.
Și analistul Nicolae Negru consideră că eventualele limitări ale dreptului de veto nu ar trebui să eclipseze avantajele pe care Republica Moldova le-ar obține odată cu integrarea în UE. În opinia sa, accesul la beneficiile UE este mai important decât momentul în care Chișinăul ar dobândi toate drepturile instituționale.
„Desigur, este important să ne aflăm în cadrul Uniunii Europene și aproape toate beneficiile UE le putem accesa, cum s-ar spune. În cazul în care nu intrăm în Uniunea Europeană, ce folos dacă peste 10 sau peste câți ani acolo vom avea acest drept la veto. Dreptul la veto nu este, din punctul meu de vedere, esențial în cei ce obținem noi de la Uniunea Europeană”, a mai spus Negru.
Muntenegru și Albania, în ecuația aderării
Totodată Dan Alexe atrage atenția că, indiferent de ritmul reformelor, Republica Moldova nu poate fi desprinsă complet de contextul geopolitic și diplomatic al Balcanilor în stabilirea calendarului viitoarei extinderi.
„Faptul că Republica Moldova, oricât de multe progrese ar face și în orice ritm le-ar face, nu poate să intre înainte de Muntenegru și Albania. E o problemă de tact diplomatic și de situație geopolitică, pentru că Balcanii sunt, la rândul lor, foarte fragilizați. (...) Oricâtă vreme, nici Muntenegru nu are un calendar precis, pare puțin forțat. Sigur, din motive de diplomație, putem spune că avem ca țintă anul 2030, însă depindem oarecum de intrarea sau de anunțarea unei date precise pentru Muntenegru și Albania”, a explicat corespondentul de la Bruxelles.
R. Moldova nu mai este cuplată cu Ucraina
Pe de altă parte, Alexe consideră că noul cadru european aduce o schimbare importantă pentru Republica Moldova, iar parcursul său nu mai este legat de cel al Ucrainei, în funcție de meritele și progresele fiecărui stat.
„Pasul cel bun este că, în circumstanțele actuale, în acest nou dispozitiv, nu se mai pune problema cuplării Republicii Moldova cu Ucraina. Pentru că au intrat deja ambele într-un alt pluton de patru țări care sunt cele mai meritoase și, dacă vă uitați foarte atent în document, se tot insistă anume că se va intra „pe merit”. Asta nu este doar o frază aruncată în vânt, ci este un semn că, într-adevăr, Republica Moldova nu mai depinde la pachet cu Ucraina. S-a intrat într-un alt peisaj acum”, a punctat publicistul.
Deciziile urmează după summitul UE
Un alt subiect discutata este posibilitatea finanțării unor compensațiilor pentru cetățenii moldoveni, iar Comisia Europeană ar putea susține financiar aceste măsuri.
„Comisia Europeană ar putea să accepte să finanțeze compensațiile, însă nu depinde de ea, depinde de cele 27 de capitale și vom vedea rezultatul discuțiilor dintre șefii de stat și de guvern ai celor 27 săptămâna viitoare, când are loc așa-numitul summit de toamnă, pe 15-16 octombrie, la Bruxelles, când se vor anunța decizii mai concrete decât poate să o facă Comisia”, a mai explicat Dan Alexe la postul public de televiziune.
Bruxellesul a decis acordarea foii de parcurs Chișinăului în semn de motivare pentru îndeplinirea a 95% dintre angajamentele asumate în cadrul Planului de Creștere, după ce a anunțat, la 5 octombrie, alocarea următoarei tranșe, în valoare de 157 de milioane de euro.
De asemenea, în urma realizării a 18 angajamente din Agenda de Reformă, a fost anunțată o nouă tranșă de 157 de milioane de euro pentru Republica Moldova din Planul de Creștere al UE, destinată continuării reformelor și realizării investițiilor în domenii esențiale pentru dezvoltarea țării și îmbunătățirea vieții cetățenilor.
Anunțul a fost făcut la conferința de presă susținută de premierul Vasile Tofan, împreună cu șefa diplomației europene, Kaja Kallas, și comisarul european pentru Extindere, Marta Kos, la încheierea celei de-a zecea reuniuni a Consiliului de Asociere UE – Republica Moldova, desfășurate pe 5 octombrie la Bruxelles.
CITIȚI ȘI:
