Trei regiuni în locul a 32 de raioane: Planul Guvernului stârnește reacții împărțite în teritoriu
Reorganizarea administrației publice propusă de Guvern a împărțit societatea în două tabere. Unii privesc cu îngrijorare planul de a înlocui cele 32 de raioane cu trei regiuni și se tem că anumite localități ar putea rămâne cu mai puține servicii și cu o atenție redusă din partea autorităților. Alții văd această schimbare ca pe o oportunitate de a avea primării cu mai multe atribuții și o administrație mai eficientă.
Dacă reforma va fi aprobată în forma actuală, în locul celor 32 de raioane vor fi create trei regiuni. Regiunea Nord va cuprinde 11 raioane cu 514.000 de locuitori și va avea sediul în municipiul Bălți.
Eu cred că va fi o dirijare mai bună și o coordonare mai eficientă a proiectelor.
Dumneavoastră cât de des ați mers la Consiliul Raional și ați accesat serviciile de la consiliu?
Nu prea am avut de rezolvat, a declarat o locuitoare din nordul R. Moldova, pentru Moldova 1.
„Eu nu am avut nevoie, dar știu că, uneori, chiar și consilierii ajutau oamenii să rezolve anumite probleme, în special cele sociale. Și e bine că sunt aici, la nivel local. Îmi pare rău că dispar”, adaugă un bărbat.
Cristian Cainarian este președintele raionului Sângerei din 2023 și susține inițiativa Guvernului.
„Într-adevăr, administrația publică locală de nivelul al doilea era prea fragmentat și din punct de vedere al eficienței financiare. Nu exista o eficiență atât de mare în activitatea consiliilor, pentru că era prea costisitor să întreții niște aparate atât de fragmentate pentru serviciile pe care le presta Consiliul Raional Sângerei. Este important să menționăm că serviciile vor fi în continuare asigurate, chiar dacă dispar hotarele raioanelor”, a menționat președintele raionului Sângerei, Cristian Cainarian.
Orașul Râșcani își va schimba radical statutul administrativ, urmând să își consolideze rolul de pol local.
„Pentru noi, aceasta va însemna o redirecționare a fondurilor către orașe, pe care le vom putea folosi pentru a ne dezvolta teritoriile. Iar toate taxele colectate de la noi vor fi reținute de oraș, ceea ce va permite dezvoltarea comunității”, ne-a spus primarul orașului Râșcani, Victor Bogatico.
„Mergem spre Europa. Și acolo, la fel, sunt localități amalgamate. Nu fiecare sat, fiecare căsuță are câte o primărie”, a afirmat o locuitoare.
Alți locuitori ai orașului și-ar dori ca lucrurile să rămână neschimbate.
„Sunt mulțumită de cum stau lucrurile acum. Fiecare localitate are propria primărie, propriii oameni și, de obicei, când aveam nevoie, mergeam la primar, rezolvam problemele și asta era tot”, ne-a spus o localnică.
Și alți primari din nordul țării consideră că actualele consilii raionale trebuiau de mult timp desființate.
„Problema pe care noi, primarii, am semnalat-o deja de ani de zile, inclusiv prin intermediul Congresului Autorităților Locale din Moldova, este suprapunerea de competențe. Consiliile raionale și-au epuizat rolul ca structură, nu mai au competențe, nu mai au atribuții, sunt deja depășite și trebuie lichidate”, a declarat primara orașului Drochia, Nina Crețu, pentru postul public de televiziune.
Republica Moldova a mai trecut printr-o reorganizare administrativ-teritorială la sfârșitul anilor '90, în urma căreia cele 40 de raioane au fost transformate în nouă județe, plus municipiul Chișinău.
Experiența județelor a durat însă doar câțiva ani. În 2001, odată cu preluarea puterii de către Partidul Comuniștilor, a fost adoptată o nouă lege, iar Republica Moldova a revenit la organizarea pe raioane.
CITIȚI ȘI:
