STUDIU | 90% dintre moldoveni consideră corupția principala cauză a încălcării drepturilor omului
Nouă din zece moldoveni consideră corupția și accesul deficitar la justiție drept principalele cauze ale încălcării drepturilor omului în Republica Moldova, deși percepția generală privind respectarea acestora s-a îmbunătățit în ultimul deceniu. Constatările se regăsesc în Studiul privind percepția asupra drepturilor omului în R. Moldova, 2025, ediția a cincea.
„Mă bucur să văd în dinamică și cred că acesta este cel mai important lucru din acest studiu – că percepția populației este în creștere. Spre exemplu, dacă acum zece ani, în 2016, doar 22% spuneau că drepturile omului sunt mai bine respectate, în 2025 această pondere a depășit 50%. Dacă, în 2016, doar 13% dintre respondenți spuneau că dreptul la sănătate este respectat, în 2025 această cifră a ajuns la 60%”, a spus Ceslav Panico, Avocatul Poporului, marți, 6 octombrie, la evenimentul de prezentare a rezultatelor studiului.
Ucrainenii sunt mai informați despre drepturile omului decât moldovenii
Nivelul de informare privind drepturile omului în rândul populației generale și al familiilor cu copii este mai mic decât gradul de cunoaștere în rândul cetățenilor ucraineni strămutați în Republica Moldova.
Astfel, fiecare al șaselea ucrainean consideră că este informat despre drepturile omului, în comparație cu fiecare al șaptelea moldovean.
Totuși, ponderea respondenților care se consideră foarte bine informați cu privire la drepturile omului rămâne relativ redusă, fără a depăși 20%, indiferent de categoria de respondenți. În comparație cu primele ediții ale raportului, este remarcată o dinamică pozitivă – de la 8% în 2016 la 14% în 2025 în rândul populației generale.
Categoriile de respondenți care se consideră mai puțin informați cu privire la drepturile omului sunt persoanele din regiunea de sud a țării - 46%, bărbații - 38%, persoanele în etate - 44%, persoanele cu un nivel scăzut de studii - 49%, precum și reprezentanții minorităților etnice - 48%.
Șapte din zece moldoveni nu au simțit o îmbunătățire a drepturilor omului față de anii precedenți
Pentru 70% dintre intervievați, situația privind drepturile omului nu s-a schimbat în bine în comparație cu anii precedenți.
Cea mai frecventă opinie exprimată în rândul populației generale este că situația a rămas neschimbată – 39%.
Aceasta este urmată de ponderea celor care consideră că situația s-a înrăutățit – 31%, în timp ce 24% dintre respondenți spun că respectarea drepturilor omului s-a îmbunătățit.
Cu toate acestea, se menține tendința de creștere a proporției persoanelor care remarcă o evoluție pozitivă a respectării drepturilor omului – de la 16% la 24% în ultimii șapte ani.
Corupția, principalul factor care afectează respectarea drepturilor omului
În opinia respondenților, respectarea drepturilor omului în Republica Moldova este afectată în mod semnificativ de corupție.
Astfel, aproape nouă din zece respondenți din rândul populației generale, opt din zece părinți sau îngrijitori și șapte din zece persoane strămutate consideră că fenomenul corupției are un impact negativ asupra respectării drepturilor omului.
Această convingere este mai pronunțată în rândul locuitorilor din Chișinău și din regiunea Centru, al persoanelor în etate, precum și al celor cu venituri și studii superioare.
Această percepție a rămas neschimbată față de ediția precedentă a studiului și aproape neschimbată comparativ cu datele din 2020.
Cele mai (ne)respectate drepturi ale moldovenilor
Cercetarea a evaluat gradul de respectare a 20 de drepturi și libertăți specifice în rândul populației, acestea fiind evaluate pe o scală de la 1 la 4.
În top 5 cele mai încălcate drepturi sunt: dreptul la justiție, la participarea în luarea deciziilor, la nediscriminare a persoanelor cu dizabilități, dreptul de a participa la procesele decizionale și dreptul la egalitate și nediscriminare.
La polul opus, drepturile percepute ca fiind respectate într-o măsură mai mare sunt dreptul la liberă circulație, dreptul la educație, dreptul la proprietate și dreptul la vot.
O ușoară tendință de deteriorare a percepției ucrainenilor privind propriile drepturi
Analiza comparativă cu datele studiului precedent arată că percepțiile privind respectarea drepturilor persoanelor strămutate nu au suferit modificări majore, deși se observă o ușoară tendință de deteriorare.
Astfel, ponderea respondenților care consideră că drepturile acestora sunt respectate a scăzut de la 67% în 2023 la 63% în 2025.
Diferențe mai semnificative în sensul înrăutățirii situației privind respectarea drepturilor specifice în rândul persoanelor strămutate s-au înregistrat la: dreptul de a nu fi returnat, inclusiv de a nu fi respins la frontieră – în scădere cu 7%; dreptul la liberă circulație, la informație, libertatea opiniei și a exprimării, dreptul la nediscriminare a persoanelor cu dizabilități, dreptul la un proces echitabil și accesul la justiție – în scădere cu 6% față de anul 2023.
Pe de altă parte, studiul relevă o singură îmbunătățire a percepției privind respectarea drepturilor persoanelor strămutate – dreptul la educație, care a înregistrat o creștere de 1%.
Persoanelor LGBTQ+ li se respectă mai mult drepturile decât celor cu venituri scăzute
De asemenea, respondenții au fost rugați să aprecieze nivelul de respectare a drepturilor și libertăților pentru 18 grupuri de persoane.
Analiza comparativă a datelor din studiile precedente indică o evoluție pozitivă a percepțiilor privind respectarea drepturilor diferitelor categorii de persoane: de la o medie de 29% în 2018, la 47% în 2023 și 50% în 2025.
Datele evidențiază o creștere treptată a gradului de respectare a drepturilor pentru majoritatea grupurilor analizate, deși evoluția nu este uniformă în toate cazurile.
De exemplu, cele mai ridicate aprecieri privind respectarea drepturilor le obțin copiii, urmați de refugiați, femei și minoritățile religioase.
Respectarea drepturilor minorităților sexuale este apreciată într-o măsură mai mare decât cea a drepturilor șomerilor sau ale persoanelor cu venituri scăzute.
În cele din urmă, consumatorii de droguri, persoanele eliberate din detenție și cele cu dizabilități reprezintă categoriile cele mai vulnerabile, ale căror drepturi sunt încălcate cel mai des, potrivit rezultatelor Studiului privind percepția asupra drepturilor omului în R. Moldova.
Cercetarea a fost realizată la nivel național, cu excepția regiunii transnistrene și a inclus respondenții din mediul rural și urban, acoperind în total 144 de localități din Republica Moldova. Marja de eroare constituie ±3.1%.
Colectarea datelor s-a desfășurat în perioada 17 decembrie 2025 – 13 februarie 2026.
În total, au fost intervievați față în față 1.610 respondenți, dintre care:
1.003 respondenți din categoria populației generale;
304 respondenți din cadrul gospodăriilor cu copii;
303 persoane strămutate din Ucraina.
CITIȚI ȘI:
