„Eronat și propagandistic”. Chiveri respinge interpretarea Ambasadei Rusiei privind declarația Kajei Kallas despre regiunea transnistreană
Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, califică drept „eronat și propagandistic” modul în care Ambasada Rusiei la Chișinău a interpretat declarațiile recente ale șefei diplomației europene, Kaja Kallas, cu privire la regiunea transnistreană. Ambasada Rusiei a susținut că mesajul comisarei europene, potrivit căruia regiunea nu va împiedica aderarea Republicii Moldova la UE, ar însemna o recunoaștere a prezenței trupelor ruse în regiune. Chiveri respinge această interpretare și spune că „prezența ilegală nu poate deveni legală prin interpretarea unei declarații”.
„O declarație foarte bună, care a venit de la Bruxelles și care a fost interpretată eronat și propagandistic de cei care continuă să pledeze pentru prezența militară rusă pe teritoriul Republicii Moldova. Prezența ilegală nu poate deveni legală prin interpretarea unei declarații”, a comentat Valeriu Chiveri, pe 7 octombrie, la Guvern.
Oficialul a subliniat că declarația Kajei Kallas nu înseamnă recunoașterea situației actuale din regiune. Potrivit lui Chiveri, dimpotrivă, integrarea europeană a Republicii Moldova poate crea condiții mai bune pentru reintegrarea socio-economică a regiunii transnistrene.
„La Bruxelles s-a spus că nu este recunoscut statu-quo-ul actual, iar avansarea Republicii Moldova pe calea integrării europene va crea un cadru sustenabil și mult mai atractiv pentru reintegrarea țării”, a precizat vicepremierul.
Valeriu Chiveri a subliniat că prezența militară rusă în regiunea transnistreană are două componente distincte, pe care încearcă să le confunde cei care o justifică.
Prima este misiunea de pacificare, constituită în baza Acordului din 1992, care, potrivit vicepremierului, „din misiune de pacificare a devenit misiune de dezbinare și nu își îndeplinește mandatul cu bună-credință”. A doua este Grupul Operativ de Trupe Ruse.
„Continuăm să insistăm pentru retragerea acestor forțe din Republica Moldova”, a spus Chiveri, invocând și angajamentele asumate de Rusia la Summitul de la Istanbul din 1999, prin care Moscova se obligase să-și retragă trupele până la sfârșitul anului 2002, o obligație nerespectată până astăzi.
Precizăm că Înalta reprezentantă a UE pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, a declarat pe 5 octombrie, la Bruxelles, că situația din regiunea transnistreană rămâne fragilă, iar modelul economic actual al regiunii nu este sustenabil. Totodată, ea a spus că regiunea transnistreană „nu va deveni un obstacol” în calea europeană a Republicii Moldova.
Ambasada Rusiei la Chișinău a publicat a doua zi un comentariu, concluzionând că Bruxellesul „este de acord, în fapt, cu prezența pe teritoriul UE a trupelor rusești dislocate în Transnistria în baza Acordului din 1992” și că aceasta reprezintă o recunoaștere a rolului lor ca „garant al stabilității în regiune”.
Anterior, Înalta Reprezentantă a afirmat că procesul de negocieri de pace a generat „o înțelegere tot mai clară că și regiunea separatistă Transnistria trebuie considerată parte a securității europene”.
De aproape trei decenii, autoritățile de la Chișinău îi solicită Rusiei să-și retragă trupele armate și munițiile de pe teritoriul necontrolat al țării noastre, subliniind că prezența acestora este o încălcare gravă a suveranității și integrității teritoriale. Retragerea trupelor a fost cerută, constant, dar fără succes, și de comunitatea internațională.
Rusia a ignorat de fiecare dată aceste demersuri și continuă să sprijine militar și economic regimul separatist din regiune, numind prezența trupelor sale „o operațiune de menținere a păcii”.
Amintim că trupele rusești au ajuns în regiunea transnistreană în perioada sovietică, parte a Armatei a 14-a, staționată strategic. După destrămarea URSS, conflictul armat din 1992 dintre Republica Moldova și forțele separatiste a implicat direct Armata a 14-a, care a sprijinit separatiștii.
În iulie 1992, un acord de încetare a focului a fost semnat între Republica Moldova și Federația Rusă, stabilind o misiune de menținere a păcii formată din forțe moldovenești, rusești și transnistrene. Acest acord a permis staționarea continuă a trupelor rusești în regiune.
Armata a 14-a a fost reorganizată și redenumită Grupul Operativ de Trupe Ruse (GOTR). Trupele rusești au rămas în regiune până astăzi, păstrând controlul asupra depozitelor de armament din Cobasna.
Precizăm că depozitul militar de la Cobasna a fost creat în anii 1940, iar cea mai mare parte a munițiilor a fost stocată aici după retragerea trupelor sovietice din fosta Republică Democrată Germană, Cehoslovacia și alte țări ale lagărului socialist.
După destrămarea URSS, Chișinăul a obținut introducerea unui paragraf distinct în Declarația Summitului de la Istanbul din 1999, prin care Rusia se angaja, pentru a doua oară, să-și retragă trupele din regiunea transnistreană până la sfârșitul anului 2002. Moscova nu și-a respectat însă promisiunea nici până în prezent.
CITIȚI ȘI:
