Reforma administrativ-teritorială: Buletinele nu vor trebui modificate, localitățile își vor păstra denumirile, iar serviciile nu se vor îndepărta de cetățean, dă asigurări Guvernul
Cetățenii nu vor fi obligați să-și schimbe actele odată cu reforma administrativ-teritorială, iar în localitățile reorganizate vor fi create peste 600 de centre unificate de prestare a serviciilor publice. Autoritățile susțin că schimbările administrative nu trebuie să îngreuneze accesul oamenilor la servicii și nici să-i oblige să se deplaseze în alte localități pentru a-și rezolva problemele.
„Buletinele nu vor trebui modificate, pentru că acum avem mai multe registre publice digitalizate, iar buletinele de tip nou nu mai sunt legate de adresă. Sunt acele buletine mai vechi, unde pe verso și pe fișa de însoțire este scrisă adresa. Vom avea proceduri tranzitorii ca aceste buletine să fie valabile până la expirarea termenului de valabilitate. Atunci când acesta va expira, cetățenii vor putea să-și perfecteze buletine de tip nou”, a explicat secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, la emisiunea „Bună dimineața” de la Moldova 1, ediția din 9 octombrie.
Oficialul a precizat că autoritățile examinează și efectele schimbării adreselor asupra diferitor tipuri de documente și a registrelor publice. Scopul este ca aceste ajustări să fie făcute coordonat, fără a pune pe drumuri cetățenii și fără a le impune cheltuieli suplimentare pentru schimbarea actelor.
„Vom face lucrurile în mod centralizat. Cetățenii nu trebuie puși în situația de a-și schimba anumite documente doar pentru că schimbăm granițele administrative”, a subliniat secretarul general al Guvernului.
Peste 600 de centre unificate de prestare a serviciilor
Pentru a scuti cetățenii de drumuri lungi după acte sau alte servicii publice, Guvernul vrea să extindă rețeaua centrelor unificate. În următoarele luni, peste 600 de astfel de structuri urmează să fie deschise în primăriile care s-au amalgamat.
Acestea vor permite cetățenilor să obțină certificate, extrase și adeverințe, să primească anumite consultații sau să achite taxe fără a fi nevoiți să se deplaseze la sediile unor instituții raionale ori regionale.
„O regulă fundamentală după care ne-am ghidat este că putem separa rolul administrației de cel al prestării serviciilor. Chiar dacă primăria sau nivelul al doilea se îndepărtează, cetățenii nu trebuie să meargă la sediul primăriei pentru fiecare serviciu. Dacă au nevoie de un act, vor putea merge la Agenția Servicii Publice, pentru pensii și indemnizații - la Casa Națională de Asigurări Sociale din orașul de reședință. Dacă au nevoie de o consultație, vor putea merge la sediul primăriei, unde va fi reprezentantul primarului, care va avea acces la aceste servicii”, a explicat Alexei Buzu, la postul public de televiziune.
Potrivit acestuia, centrele vor fi dotate cu echipamentele necesare, iar digitalizarea administrației publice locale va contribui la menținerea accesului la servicii chiar și în comunitățile reorganizate.
„Cetățenii nu trebuie să simtă această diferență. Experiența noastră în gestionarea compensațiilor pentru energie ne-a arătat că avem capacitatea tehnică și o echipă care poate organiza asemenea procese. În 25 de zile, am înregistrat peste 80% dintre familiile din Republica Moldova, iar în următoarele zece zile le-am stabilit nivelul de vulnerabilitate energetică și le-am acordat compensațiile. Numărul de adresări pentru certificate și alte acte este de zeci de ori mai mic decât cel pentru compensații sau pentru sistemul de protecție socială. Avem această pregătire, am digitalizat sistemul social și vom digitaliza și administrația publică locală”, a dat asigurări secretarul general al Guvernului.
Localitățile își vor păstra denumirile și sărbătorile locale
Odată cu amalgamarea, localitățile rurale care vor intra în componența unor primării mai mari își vor păstra denumirile și identitatea. De exemplu, dacă mai multe sate se vor uni administrativ cu municipiul Ungheni, primăria va purta numele Ungheni, însă satele își vor păstra denumirile actuale.
Buzu a explicat că tradițiile și sărbătorile locale vor continua, chiar dacă localitățile vor fi administrate de aceeași primărie.
„Primăria se va numi Ungheni, dar satul rămâne cu denumirea lui, cu identitatea lui. Într-o primărie pot fi mai multe sate, iar fiecare are hramul său. Dacă acum sunt trei sate și avem trei zile diferite în care sărbătorim hramul, vom avea în continuare aceste sărbători. Cred că și la Ungheni va fi la fel, doar că vor fi mai multe zile de sărbătorit”, a spus șeful Cancelariei de Stat.
Ce se va întâmpla cu regiunea transnistreană
În ceea ce privește localitățile din stânga Nistrului, Buzu a declarat că aplicarea noii organizări administrative pe acest teritoriu va depinde de posibilitatea reintegrării țării și de restabilirea controlului constituțional al autorităților Republicii Moldova.
Oficialul a menționat că tot mai mulți locuitori din regiune beneficiază de servicii oferite de instituțiile de pe malul drept, inclusiv în domeniul protecției sociale și al sănătății.
„Dacă vom reuși să integrăm țara, cu siguranță și sub aspectul administrativ vor fi făcute aceste schimbări. În momentul de față, pentru că nu avem un control constituțional pe acel teritoriu, nu am putut să-l integrăm. Lucrăm acolo unde putem să fim productivi și să mișcăm lucrurile spre bine”, a declarat Alexei Buzu.
Numărul primăriilor, redus de peste trei ori după alegerile din 2027
Noua hartă administrativ-teritorială, făcută publică pe 8 octombrie, prevede că Republica Moldova ar urma să aibă 273 de primării și trei regiuni, în locul actualelor 32 de raioane și 898 de entități ale administrației publice locale.
Chișinăul și Bălțiul își vor păstra statutul de municipii, Taraclia ar urma să obțină statut de municipiu de nivelul al doilea, iar statutul Găgăuziei nu va fi modificat.
Nicio primărie nu va avea mai puțin de 3.000 de locuitori.
Pachetul legislativ necesar ar urma să fie elaborat în această toamnă, iar autoritățile anticipează o perioadă de tranziție de aproape un an.
CITIȚI ȘI:
