UE pregătește schimbări pentru noii membri: Măsurile de salvgardare nu vor fi aplicate automat, afirmă Cristina Gherasimov
Propunerile Comisiei Europene privind măsurile de salvgardare pentru viitorii membri transmit un semnal important: UE tratează cu seriozitate procesul de extindere și se pregătește pentru acesta. Eventualele restricții temporare, precum limitarea dreptului de vot sau a accesului la anumite fonduri europene, nu vor fi aplicate automat, afirmă viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov.
Comisia Europeană, instituția executivă a Uniunii Europene, propune accelerarea negocierilor și facilitarea accesului țărilor candidate la programele europene, în paralel cu introducerea unor mecanisme suplimentare de protejare a principiilor democratice. În același timp, ar putea fi negociate perioade de tranziție în anumite domenii, precum libera circulație a lucrătorilor și prestarea serviciilor.
„Acest document este o propunere care a fost expediată în adresa Consiliului, care reprezintă cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, și a Parlamentului European. Aceste două instituții urmează să dezbată și ulterior să se pronunțe asupra propunerilor, după care vor fi luate anumite decizii”, a declarat Gherasimov în cadrul consultărilor desfășurate vineri, 9 octombrie, pe platforma Comisiei parlamentare pentru integrare europeană.
Viceprim-ministra a menționat că, după aderarea Croației în 2013, procesul de extindere a intrat într-o perioadă de stagnare, iar acordarea statutului de țară candidată mai multor state a readus subiectul în atenția Bruxellesului.
Măsurile de salvgardare nu înseamnă automat mai puține drepturi
Pachetul de extindere prevede o clauză de monitorizare care poate fi aplicată timp de până la 15 ani după aderare. Aplicarea acesteia nu înseamnă însă că noii membri vor avea automat mai puține drepturi, a explicat Gherasimov.
„Aceasta înseamnă că, dacă asigurăm calitatea democrației, nu tolerăm o justiție coruptă, nu acceptăm corupția în instituțiile de stat, nu este de ce să ne fie frică. Atât timp cât ești un stat exemplar, aceste măsuri de salvgardare nu se aplică. Este un lucru foarte și foarte important”, a subliniat viceprim-ministra.
Deputatul Gaik Vartanean, din fracțiunea „Alternativa”, a cerut explicații privind eventualele perioade de tranziție.
„Esența Uniunii Europene este libera circulație a mărfurilor, banilor și serviciilor. Ne-am dori foarte mult ca, în etapa negocierilor, dacă ni se vor impune anumite condiții privind aceste libertăți fundamentale, să înțelegem cât vor dura și de ce sunt necesare, astfel încât să nu ajungem în situația în care trebuie să urmăm necondiționat tot ceea ce spune Uniunea Europeană, iar noi să stăm și să așteptăm cât timp vor exista restricții asupra liberei circulații a mărfurilor și serviciilor”, a declarat Vartanean.
Cristina Gherasimov i-a răspuns că perioadele de tranziție nu reprezintă o practică nouă și că astfel de condiții au fost prevăzute și în cazul extinderilor precedente.
„Trebuie să fim pregătiți că, pe de o parte, noi solicităm perioade tranzitorii, și că statele membre pot să solicite perioade tranzitorii la rândul lor”, a explicat viceprim-ministra.
Beneficii înainte de aderare
Potrivit Cristinei Gherasimov, Republica Moldova participă deja la peste 20 de inițiative europene, iar Bruxelles-ul examinează posibilitatea extinderii cooperării și în alte sectoare, în anumite condiții.
Oficiala a menționat participarea țării la programe precum Erasmus+, dedicat educației, Horizon Europe, destinat cercetării, EU4Health, pentru sănătate, și LIFE, pentru protecția mediului. De asemenea, a evidențiat integrarea Republicii Moldova în sistemul european de plăți în euro SEPA și în spațiul european „Roaming ca acasă”, care le permite utilizatorilor aflați în statele UE să efectueze apeluri, să expedieze mesaje și să folosească internetul la tarifele operatorului național.
O noutate este că participarea la astfel de inițiative ar putea fi suspendată dacă o țară nu mai respectă regulile comune.
Protecția agricultorilor și soiurile de struguri interzise
În cadrul consultărilor a fost abordat și subiectul adaptării agriculturii la standardele europene. Deputata Ana Țurcan-Oboroc, din fracțiunea „Democrația Acasă”, a cerut explicații despre despre capacitatea autorităților de a negocia condiții favorabile pentru producătorii locali.
Parlamentara și-a exprimat îngrijorarea că aderarea ar putea afecta cultivarea unor soiuri de struguri a căror utilizare este interzisă în Uniunea Europeană pentru producția industrială de vin.
„Bunăoară, afirmația domnului ministru Osmochescu (ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, n.r.) că s-a interzis soiul, cum îi spunem în popor, „fragă” sau „căpșunică”, domnul ministru spune: «Lasă că o să-l distrugem și la noi! ». Și pe mine așa afirmație mă sperie”, a declarat deputata.
Cristina Gherasimov a explicat că autoritățile discută cu reprezentanții UE posibilitatea de a permite cultivarea în continuare a acestor soiuri în Republica Moldova, chiar dacă vinurile obținute din ele nu vor putea fi comercializate pe piața europeană.
„Însă trebuie să fie foarte clar că acești producători ai noștri nu vor putea să exporte vinuri din aceste soiuri pe piața Uniunii Europene. Aceasta nu înseamnă că ei nu pot să exporte pe alte piețe”, a explicat viceprim-ministra.
Gherasimov a menționat că și producătorii din alte domenii pot exporta pe piața UE doar dacă respectă standardele europene.
„Iată, de exemplu, exportatorii noștri de ouă, la fel, există anumite cerințe la nivel european. Acei producători care respectă standardele europene pot exporta pe piața UE, cei care nu le respectă nu pot. Fiecare decide dacă vrea să producă pentru 2.4 milioane de moldoveni sau pentru o piață cu 450 de milioane de potențiali consumatori de ouă din Republica Moldova”, a spus Gherasimov.
Foaia de parcurs va oferi un calendar mai clar al reformelor
Foaia de parcurs, pe care Republica Moldova o va primi la 28 octombrie, alături de Ucraina, Albania și Muntenegru, va include obiectivele care trebuie îndeplinite pentru avansarea procesului de aderare.
„În fiecare val de extindere, fiecare țară aflată la un nivel avansat în procesul de negocieri, primește o foaie de parcurs, în care sunt enumerate acele livrabile pe care urmează să le realizeze statul candidat pentru a putea închide negocierile. Și anticipăm că această foaie de parcurs, pe lângă livrabile, va include și un calendar estimativ de închidere a negocierilor”, a explicat Gherasimov.
Până la sfârșitul anului, Republica Moldova își propune să avanseze în negocieri, astfel încât să poată închide primele capitole din clusterul „Relații externe”. În domeniul justiției și al drepturilor fundamentale, autoritățile așteaptă ca instituțiile europene să înceapă evaluarea îndeplinirii criteriilor intermediare. Procesul nu se limitează la adoptarea unor legi, ci presupune și demonstrarea faptului că reformele sunt puse în aplicare.
„Vom face tot posibilul să avem o evaluare cât mai clară la ce nivel ne aflăm”, a declarat Gherasimov.
Procesul de aderare cuprinde 33 de capitole de negociere, grupate în șase clustere. Până acum, Republica Moldova a deschis două dintre acestea. Primul, „Valori fundamentale”, a fost deschis în iunie, iar cel privind „Relațiile externe” – în iulie.
Alte două clustere, Clusterul 2 – „Piața internă” și Clusterul 3 – „Competitivitate și creștere incluzivă”, ar urma să fie deschise săptămâna viitoare, iar celelalte două –până la sfârșitul anului, potrivit președintelui Consiliului European, António Costa.
Propunerile Comisiei Europene privind pachetul de extindere urmează să fie discutate la reuniunea Consiliului European din 15–16 octombrie.
CITIȚI ȘI:
