Cum schimbă inteligența artificială discursurile politicienilor: „Maia Sandu are discursuri bune, dar s-au strecurat și propoziții generate de AI”
De la rețele de socializare la tribunele oficiale, politicienii apelează tot mai frecvent la inteligența artificială (AI) pentru redactarea discursurilor și a mesajelor publice. O investigație publicată de The Economist readuce în discuție dilema autenticității în politică, avertizând că, deși AI economisește timp, lipsa filtrului uman și a unei verificări riguroase riscă să compromită grav credibilitatea liderilor publici.
„Este un instrument foarte util, foarte bun, foarte potrivit, dar depinde deja de abilitățile fiecăruia de a interacționa cu acest instrument. Utilizarea instrumentelor ne poate și, cel mai des, ne face mai buni la lucrul nostru. Întrebarea este în ce măsură le folosim și dacă nu ajungem să delegăm prea multe responsabilități”, a comentat Alex Gurdila, consultant în comunicare strategică, la emisiunea „Bună dimineața” de la Moldova 1, ediția din 12 octombrie.
Discursurile politicienilor, între eficiență și autenticitate
Inteligența artificială poate fi de ajutor mai ales oficialilor care nu dispun de echipe de comunicare sau de consilieri specializați în redactarea discursurilor, afirmă Gurdila.
„Dacă analizăm discursurile publice, de exemplu, președinta Maia Sandu are discursuri bune, pe care ne place să le urmărim. Doar că eu am observat, cel puțin în câteva rânduri, că s-au strecurat propoziții generate de AI - este jobul meu să le detectez. Mi-am dat seama imediat că, într-un loc, cineva s-a grăbit sau poate nu a avut timp. Prin urmare, întrebarea este dacă cei care sunt deja foarte buni trebuie să folosească AI sau mai degrabă cei care vor să crească și nu sunt încă la un nivel la care să aibă o echipă completă care să le scrie discursurile”, s-a întrebat consultantul.
El a atras atenția și asupra riscurilor privind publicarea unor texte generate de AI fără o verificare minuțioasă. Greșelile pot trece neobservate chiar și atunci când materialele sunt analizate de mai multe persoane înainte de publicare.
„Când muncești tu însuți foarte mult, de la zero, riscurile de a eșua sunt foarte mici. În schimb, atunci când folosești instrumente asupra cărora nu ai un control deplin, riscurile cresc. Trebuie să lucrăm inteligent, nu neapărat din greu, trebuie să lucrăm eficient. Șapte oameni se pot uita peste o imagine, inclusiv cel care a creat-o, șeful lui și șeful șefului său. Materialul merge la publicare, iar ulterior publicul observă că lipsește o literă sau că s-a strecurat o eroare. Deși o mulțime de oameni au verificat conținutul, greșeala a scăpat. Tocmai de aceea, eu aș crea instrumente AI care să verifice rezultatul altor instrumente AI”, a menționat Alex Gurdila, la postul public de televiziune.
AI în educație - ajutor, nu înlocuitor
Referindu-se la utilizarea inteligenței artificiale de către elevi și studenți, expertul a subliniat că aceasta poate contribui la înțelegerea unor subiecte dificile dacă este folosită pentru explicații și îndrumare, nu pentru a evita învățarea.
„Mi se pare firesc să încurajăm copiii să utilizeze instrumentele inteligenței artificiale, dar fără să exagereze și fără să uite de propriul creier, care are capacitatea de a funcționa excelent. Dacă nu înțelegi un subiect la școală, îl poți înțelege cu ajutorul instrumentelor de inteligență artificială”, a explicat Alex Gurdila.
În același timp, consultantul a avertizat că transformările tehnologice vor schimba piața muncii, iar societatea trebuie să se pregătească pentru dispariția anumitor profesii și apariția altora noi.
Astfel, adaptarea și dezvoltarea unor competențe moderne vor deveni tot mai importante.
„Știu că în unele țări sau instituții de învățământ se creează chatboturi dedicate, care ajută elevul să învețe. Adică, elevul are o temă pentru acasă, iar chatbotul îl întreabă: «Dacă te uiți aici, ce observi?». Practic, preia rolul unui profesor sau al unui tutore care interacționează direct cu tine și te ghidează să înveți, fără să îți ofere direct răspunsul corect. De altfel, dacă faceți un experiment și fotografiați un test de la școală sau de la universitate pentru a-l încărca în chat cu solicitarea de a-l rezolva, sistemul refuză. Va detecta că este un test și va răspunde că nu te poate ajuta să trișezi, dar îți poate explica pașii pentru a ajunge la rezultat”, a precizat Gurdila.
Dezinformarea și lipsa încrederii
Un alt subiect abordat în emisiune a fost influența comunicării asupra percepției publice, într-un mediu în care informațiile circulă rapid, iar mesajele înșelătoare pot ajunge la un număr mare de oameni.
„În ultimele decenii, s-a înțeles că modul în care comunici, felul în care te poziționezi și imaginea pe care o ai în fața publicului sunt, deseori, mai importante decât ceea ce faci propriu-zis. Dacă publicul îl percepe pe conducătorul unei instituții, pe un președinte sau pe un prim-ministru drept un om de bună-credință, atunci când persoana respectivă va lua măsuri mai puțin populare, susținătorilor nu le va păsa, pentru că, datorită comunicării eficientizate, au convingerea că acționează întemeiat. Astăzi există atât de multă informație, încât devine tot mai dificil să te informezi corect. Deschizi Telegramul și vezi canale vădit proruse cu mai mulți abonați decât instituțiile de presă autohtone. În același timp, încrederea în presa tradițională scade, iar încrederea în aceste canale și în politicieni crește”, a declarat Alex Gurdila.
Expertul a îndemnat publicul să verifice informațiile și să folosească rațional instrumentele digitale, astfel încât acestea să sprijine capacitățile analitice ale oamenilor, nu să le înlocuiască.
CITIȚI ȘI:
