Aceeași problemă, două explicații diferite. Ceban și Hajder se contrazic în privința alimentării Chișinăului cu apă
Scăderea debitului fluviului Nistru declanșează un nou scandal politic între autoritățile municipale și cele centrale. În timp ce Primăria Chișinău acuză Guvernul că ar pune în pericol alimentarea cu apă a capitalei prin reducerea deversărilor din lacul de acumulare de la Dubăsari, Ministerul Mediului susține că măsura este una preventivă, menită să prevină o criză majoră de resurse hidrice.
Disputa a izbucnit luni, 12 octombrie, după ce primarul Ion Ceban a convocat o conferință de presă pentru a anunța activarea pompelor de avarie de la stația de captare din Vadul lui Vodă.
Acesta a acuzat autoritățile centrale că au redus cantitatea de apă eliberată din lacul Dubăsari fără o coordonare corespunzătoare cu municipalitatea.
La scurt timp, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a reacționat într-o transmisiune în direct pe rețelele sociale, contestând afirmațiile primarului și explicând motivele deciziei.
Ceban acuză guvernarea că ar încerca să lase Chișinăul fără apă
Potrivit primarului, reprezentanții municipalității au fost anunțați sâmbătă că deversările din lacul Dubăsari vor fi reduse pentru 24 de ore.
Măsura urma să expire duminică dimineață, însă nivelul apei din zona stației de captare a continuat să scadă, ceea ce a determinat Apă-Canal Chișinău să activeze instalațiile suplimentare de pompare.
„Ni s-a comunicat că acest lucru va dura 24 de ore, adică până la ora 10 dimineața, duminică. Cu siguranță că noi am comunicat foarte mult pe intern, noi suntem implicați non-stop în acest proces și am asigurat ca totul să fie bine în această perioadă și așteptam revenirea la anumite debite”, a declarat Ion Ceban.
Primarul susține că reducerea cantității de apă a continuat fără ca municipalitatea să fie informată despre prelungirea măsurii. El a afirmat că debitul ar fi ajuns de trei ori sub necesarul critic al stației, fără să precizeze valoarea exactă a acestui prag.
Ploile din R.Moldova și criza hidrologică. Explicațiile ministrului Mediului
Un alt argument invocat de primar a fost vremea ploioasă din acest an. Ceban a pus la îndoială gravitatea secetei hidrologice, făcând trimitere la precipitațiile din Republica Moldova și la temperaturile scăzute din ultimele zile.
„Repet, voi sunteți toți în haine de toamnă-iarnă și cu umbrele, dar la noi încă-i secetă, ca să fie foarte clar cât de absurd mai sună toate lucrurile astea”, a declarat primarul.
În replică, ministrul Mediului a explicat că precipitațiile din Republica Moldova nu determină în mod direct refacerea principalelor rezerve de apă ale Nistrului. Potrivit lui Gheorghe Hajder, acestea depind în mare parte de ploile din vestul Ucrainei și din Munții Carpați, de unde este alimentat lacul de acumulare Novodnistrovsk.
„Rezervele Nistrului sunt în lacul Novodnestrovsk, care se află aici în nordul Ucrainei undeva. Deci, ca să acumuleze apa în acele rezerve, este nevoie să ploaie în Ucraina de Vest și în Munții Carpați, ca apa să se colecteze acolo, ulterior deja prin Nistru să fie treptat eliberată”, a explicat Hajder.
Ministrul a precizat că ploile înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova nu au fost suficiente pentru a compensa lipsa precipitațiilor din partea superioară a bazinului hidrografic. În consecință, nivelul rezervelor a continuat să scadă, chiar dacă în unele regiuni ale țării a plouat.
„Din păcate, acolo nu am avut ploi suficiente ca să îmbunătățească situația și a trebuit să micșorăm deversările astfel încât să putem trece de perioada de vară, ceea ce s-a reușit și asta este un lucru foarte foarte important”, a declarat ministrul.
Hajder a respins și afirmația primarului potrivit căreia Nistrul ar fi secat integral în anumite sectoare din nordul țării. Oficialul a declarat că, deși nivelul fluviului este scăzut, din Ucraina continuă să intre aproximativ 27 de metri cubi de apă pe secundă.
Deversările de la Dubăsari
Ministrul Mediului a prezentat și cifrele care, potrivit lui, au stat la baza deciziei de a reduce deversările. În ultimele 12 zile, nivelul lacului Dubăsari ar fi scăzut cu 30 de centimetri. Pentru a încetini această tendință, deversările au fost reduse de la 42 la 32 de metri cubi pe secundă.
Hajder susține că menținerea unor deversări ridicate, în lipsa precipitațiilor suficiente, ar putea duce la epuizarea rezervelor și la probleme mult mai grave pentru localitățile alimentate din Nistru.
„Vă dați seama, noi dacă continuăm în fel în felul acesta și nu vom avea ploi, pentru că nu suntem siguri, adică nimeni nu poate să garanteze că vom avea ploi, atunci lucrurile ar putea să se înrăutățească foarte grav. De ce? Pentru că noi acum eliberăm poate mai multă apă decât este nevoie și la un moment dat n-o să avem de loc, ceea ce noi vrem să evităm acest risc”, a declarat ministrul.
Potrivit acestuia, reducerea debitului a fost inițial o testare, despre care reprezentanții Apă-Canal Chișinău ar fi fost informați. După primele 24 de ore, operatorul municipal ar fi comunicat că pompele funcționează normal, motiv pentru care autoritățile au decis să mențină temporar cantitatea redusă de apă eliberată.
„De aceea am testat acest lucru, am anunțat pe cei de la Apă-Canal pentru că să monitorizeze, în cazul în care sunt probleme, să ne spună imediat și să revenim la normal. Acum, după 24 de ore, am întrebat pe cei de la Apă-Canal, mi-au spus că pompele funcționează în mod normal, respectiv am spus că haideți să rămânem pe acest regim, totuși să economisim apa din lacul Dubăsari și să nu scadă cu așa o viteză”, a explicat Hajder.
Ministrul a declarat că această decizie nu urmărește limitarea accesului populației la apă, ci evitarea unei situații în care lacul de acumulare nu ar mai putea asigura deversările necesare.
Cele două părți se contrazic și în privința cantității de apă necesare pentru funcționarea stației de captare de la Vadul lui Vodă.
În timp ce Ion Ceban afirmă că debitul a coborât mult sub necesarul critic, Gheorghe Hajder susține că operatorul municipal nu a comunicat autorităților centrale care este nivelul minim la care instalațiile pot funcționa în siguranță.
Ministrul a comparat consumul obișnuit al capitalei cu debitul actual al Nistrului, argumentând că volumul de apă care circulă prin râu este considerabil mai mare decât necesarul orașului.
„Chișinăul în condiții normale, deci fără a economisi, fără nicio măsură, consumă 2 metri cubi pe secundă de apă, asta ar fi în jur de 170.000, 200.000 de metri cubi pe zi, da? Dar pe Nistru, chiar și în condițiile actuale, astăzi am avut 27 de metri cubi pe secundă, deci există apă suficientă pentru a aproviziona Chișinăul și nu doar Chișinăul, toate localitățile în general care se alimentează din Nistru”, a afirmat ministrul.
Totuși, existența unui debit suficient în râu nu înseamnă automat că stația de captare poate funcționa fără dificultăți. Contează și nivelul apei în dreptul instalațiilor, precum și caracteristicile tehnice ale acestora. De altfel, Hajder nu a exclus că luni ar fi fost necesară activarea pompelor suplimentare, deși susține că anterior primise informații potrivit cărora stația funcționa normal. Ministrul a declarat că autoritățile sunt dispuse să intervină suplimentar dacă situația o impune.
Cine a informat și cine nu?
O altă neînțelegere privește comunicarea dintre autoritățile centrale și cele municipale. Ceban afirmă că Primăria și conducerea Apă-Canal nu au fost anunțate despre continuarea reducerii debitului după expirarea perioadei inițiale de 24 de ore. În timpul conferinței, primarul capitalei a cerut reprezentanților întreprinderii să confirme dacă au primit o asemenea informare, iar răspunsurile acestora au fost negative.
Ceban a criticat modul în care au fost luate deciziile, susținând că municipalitatea a fost nevoită să solicite singură explicații autorităților responsabile.
„Și dimineață, când am început a face gălăgie pe la toate telefoanele: „Vă rugăm să ne scuzați, dar ce, nu v-am informat?” Nu, nu ne-ați informat!”, a declarat Ion Ceban.
Ministrul Mediului susține însă că au existat mesaje și discuții cu reprezentanții operatorului municipal, inclusiv după încheierea perioadei de testare.
„Sigur că primarul a mințit că noi nu i-am anunțat, dar acest lucru îl avem și prin mesaje și nu cred că este cazul ca să publicăm acele capturi de ecran, dar dacă va fi necesar, o să facem și lucru”, a declarat Hajder.
Totodată, Hajder a recunoscut că schimbul de informații dintre instituții ar putea fi îmbunătățit, în special în privința datelor tehnice necesare gestionării stației de captare.
Ce se întâmplă în continuare cu alimentarea cu apă
În prezent, potrivit datelor comunicate de Ministerul Mediului, din lacul Dubăsari sunt eliberați 32 de metri cubi de apă pe secundă. Autoritățile centrale afirmă că vor continua să monitorizeze situația și să ajusteze măsurile dacă apar probleme la stația de captare.
Municipalitatea, la rândul său, susține că a pus în funcțiune sistemele de rezervă, dar avertizează că acestea nu pot compensa la nesfârșit scăderea nivelului apei.
Ministrul Mediului insistă că prioritatea trebuie să fie menținerea alimentării cu apă și pregătirea unor soluții pe termen lung, inclusiv pentru eventuale perioade secetoase în anii următori.
Precizăm că Republica Moldova a instituit stare de urgență în domeniile energetic și hidrologic începând cu 26 septembrie, pentru o perioadă de 60 de zile. În acest context, autoritățile reiterează apelul către cetățeni și agenții economici de a utiliza rațional resursele de apă.
Criza hidrologică afectează grav Nistrul, Prutul și mai multe râuri mici din Republica Moldova. Pe unele sectoare, debitele au ajuns la valori minime istorice, reprezentând în prezent doar 10-15% din valorile normale, iar autoritățile monitorizează permanent situația pentru a menține alimentarea cu apă a localităților.
CITIȚI ȘI:
