ANALIZĂ | Criza apei de pe Nistru, transformată în subiect de manipulare: Ce au în comun prorusul Guriev cu deputatul Costiuc și viceprimarul Pruteanu
Reducerea dramatică a debitului Nistrului este provocată în principal de seceta hidrologică severă și de epuizarea rezervelor de apă din lacul de acumulare Novodnistrovsk, nu de o presupusă intenție a Ucrainei de a priva Republica Moldova de apă, arată o analiză publicată de portalul Stopfals.md. Materialul demontează mai multe afirmații alarmiste răspândite în mediul online, potrivit cărora Kievul ar folosi apa drept instrument de presiune asupra Chișinăului, și explică evoluția crizei hidrologice, care s-a agravat treptat încă din timpul iernii.
Totodată, experții consultați atrag atenția asupra unor probleme reale legate de modul în care a fost gestionată reducerea debitului și de comunicarea deciziilor dintre cele două state.
Dezinformări despre presupusul „șantaj cu apa”
Potrivit analizei Stopfals.md, criza apei de pe Nistru a fost transformată într-un subiect de manipulare, prin mesaje care atribuie Ucrainei și autorităților Republicii Moldova responsabilitatea pentru situația hidrologică și sugerează că interesele Kievului ar fi puse înaintea celor ale cetățenilor moldoveni.
Materialul identifică mai multe postări și declarații care prezintă reducerea debitului drept o acțiune deliberată a Ucrainei. În acest context, analiza menționează că politicianul și comentatorul prorus Artiom Guriev a susținut că Ucraina „pune Moldova în genunchi”, acuzând conducerea de la Chișinău că acordă în continuare prioritate intereselor Ucrainei mai presus de cele ale propriei țări.
O retorică similară este atribuită liderului partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, care a afirmat că „Ucraina a luat Nistrul prizonier”, adăugând că, la 25 septembrie, Kievul ar fi închis porțile centralei hidroelectrice Novodnistrovsk fără să informeze Chișinăul.
Afirmații potrivit cărora Ucraina ar fi oprit apa fără să anunțe autoritățile moldovene au fost promovate și de viceprimarul municipiului Chișinău, Victor Pruteanu, fiind preluate de mai multe surse media și canale de pe rețelele sociale.
Analiza semnalează, de asemenea, activitatea unor conturi anonime de Facebook și TikTok, precum și a unor canale asociate propagandei Kremlinului. Acestea publică mesaje care acuză autoritățile moldovene că își neglijează cetățenii, susțin că Ucraina ar fi provocat o „adevărată catastrofă ecologică” sau lansează afirmații potriit cărora „Ucraina ne șantajează cu apa” și „Ucraina ucide Nistrul”.
Unele postări susțin chiar că în Republica Moldova ar fi fost deja introduse restricții privind consumul de apă, fără a prezenta dovezi în acest sens.
Concluzia autorilor analizei este că asemenea mesaje denaturează cauzele crizei și exploatează îngrijorările populației.
„Succesiunea de fapte și comentariile experților consultați de portalul nostru arată însă că afirmațiile de acest fel nu corespund adevărului și manipulează intenționat pe marginea subiectului crizei apei, pe care încearcă s-o transforme într-o campanie de dezinformare”, se arată în material.
Cum s-a agravat criza hidrologică
Potrivit cronologiei prezentate de Stopfals.md, problemele de pe Nistru au început cu mult înainte de septembrie 2026, pe fondul deficitului de precipitații din bazinul superior al fluviului și al reducerii treptate a rezervelor din lacul de acumulare Novodnistrovsk.
În luna iulie, Ucraina a informat Comisia Nistreană - structură interguvernamentală de cooperare moldo-ucraineană - despre deficitul semnificativ de precipitații din Carpații ucraineni și a propus reducerea debitului de la 100 la 70 de metri cubi pe secundă. Republica Moldova a solicitat menținerea debitului de 100 de metri cubi pe secundă până la sfârșitul lunii, propunere acceptată de partea ucraineană.
La sfârșitul lunii iulie, autoritățile moldovene au instituit stare de alertă în sectorul hidrologic. În lacul de acumulare intrau doar aproximativ 30–40 de metri cubi de apă pe secundă, în timp ce volumul evacuat era de circa 100 de metri cubi pe secundă.
Ulterior, între 31 iulie și 11 august, cele două state au convenit reducerea debitului la 85, apoi la 75 de metri cubi pe secundă. La sfârșitul lunii august, în urma negocierilor privind propunerea Ucrainei de a reduce debitul la 50 de metri cubi pe secundă, s-a ajuns la un compromis de 60 de metri cubi pe secundă.
Situația s-a agravat în septembrie, când debitul mediu de intrare în lacul de acumulare a coborât la aproximativ 23 de metri cubi pe secundă, în timp ce evacuările în aval au continuat la nivelul de 60 de metri cubi pe secundă. La 14 septembrie, Ucraina a propus reducerea debitului la aproximativ 22 de metri cubi pe secundă, însă Republica Moldova nu a acceptat o diminuare atât de bruscă.
La 26 septembrie, autoritățile moldovene au instituit stare de urgență în sectorul hidrologic pentru o perioadă de 60 de zile. Două zile mai târziu, nivelul apei în lacul Novodnistrovsk ajunsese la aproximativ 111 metri, față de nivelul normal de circa 121.5 metri.
La ședința Comisiei Nistrene din 29 septembrie, partea ucraineană a informat că nu mai poate evacua un volum de apă mai mare decât cel care intră în lacul de acumulare. Din acea zi, apa provenită din Carpați a început să fie evacuată aproape integral în aval, spre Republica Moldova, debitul oscilând între 20 și 35 de metri cubi pe secundă.
„Situația hidrologică a Nistrului este extrem de critică”
Fluviul Nistru traversează o perioadă deosebit de gravă, cu debite mult sub valorile obișnuite pentru această perioadă a anului, confirmă doctorul în științe biologice Ilia Trombițchi, directorul executiv al organizației neguvernamentale Eco-TIRAS, care monitorizează și promovează protecția bazinului Nistrului.
„Nivelul apei și debitele din Nistru au atins cote minime istorice. În condiții normale, debitul mediu al Nistrului pentru această perioadă a anului variază între 100 și 150 de metri pe secundă, în timp ce la momentul actual debitul evacuat din nodul hidroenergetic Dnistrovsk a scăzut la nivelul aportului natural direct din Carpați, oscilând între doar 20 și 35 de metri pe secundă”, a declarat expertul pentru Stopfals.md.
Potrivit acestuia, scăderea prelungită a nivelului apei pune fluviul sub o presiune ecologică severă. În condiții obișnuite, debitul minim reglementat este de 100 de metri cubi pe secundă, iar în condiții de secetă hidrologică extremă, limita critică agreată pentru menținerea condițiilor sanitare și ecologice este de 60 de metri cubi pe secundă.
Expertul precizează că, la ședința din 29 septembrie, partea ucraineană a informat oficial că epuizarea rezervei utile din lacul de acumulare nu-i mai permite să asigure nici măcar debitul sanitar minim de 60 de metri cubi pe secundă.
Seceta, cauza principală a reducerii debitului
Ilia Trombițchi respinge acuzațiile potrivit cărora Ucraina ar fi oprit intenționat apa sau ar fi folosit Nistrul pentru a exercita presiuni asupra Republicii Moldova. În opinia sa, explicația trebuie căutată în condițiile meteorologice și în epuizarea rezervelor acumulate anterior.
„Principala cauză a acestei situații este seceta hidrologică severă și extinsă care afectează întreaga regiune și, în special, bazinul superior al Nistrului din munții Carpați și zona de vest a Ucrainei. Deficitul de precipitații acumulat pe parcursul lunilor de vară și toamnă a redus drastic scurgerea naturală a râurilor”, a explicat expertul.
Acesta subliniază că rezervele din lacul Novodnistrovsk au fost folosite timp de câteva luni pentru a compensa lipsa apei și a menține un debit mai mare în aval. În septembrie 2026, însă, rezerva utilă necesară pentru asigurarea acestui debit suplimentar s-a epuizat.
„Afirmația că Ucraina a oprit apa sau că a luat Nistrul ostatic este incorectă și speculativă”, afirmă Ilia Trombițchi.
Expertul explică faptul că oprirea deliberată a alimentării cu apă presupune închiderea stăvilarelor pentru a reține apa în baraj, în timp ce reducerea debitului evacuat înseamnă trecerea centralei la un regim în care este transmis mai departe doar volumul de apă care intră în mod natural în lac.
În situația actuală, susține el, complexul hidroenergetic nu mai dispune de rezerve proprii pentru a suplimenta debitul și evacuează aproape integral apa provenită din bazinul superior al Carpaților.
Ucraina nu reține intenționat apa din Nistru
Aceeași explicație este susținută de expertul de mediu Valeriu Cazac, care afirmă că deficitul hidrologic nu a apărut brusc în septembrie, ci s-a acumulat treptat, începând din lunile de iarnă.
„Deficitul de apă în Nistru și în Prut are o istorie mai lungă. Situația a început încă din iarnă, în zona în care se formează debitele Prutului și Nistrului”, a declarat acesta pentru Stopfals.md.
Potrivit expertului, aproximativ 75–80% din volumul de apă care ajunge în Republica Moldova se formează în Munții Carpați. În timpul iernii, au fost puține precipitații sub formă de zăpadă, iar temperaturile ridicate din februarie au favorizat topirea, evaporarea și infiltrarea acesteia, ceea ce a redus cantitatea de apă care ajunge în râuri.
Ulterior, în luna mai, în regiunea Carpaților au lipsit precipitațiile abundente care ar fi putut compensa deficitul acumulat în timpul iernii.
„Și ne-am trezit cu o secetă hidrologică care a luat naștere încă din luna februarie. Din luna februarie, situația s-a agravat din cauza lipsei precipitațiilor”, a subliniat Valeriu Cazac.
Expertul avertizează că efectele deficitului de apă sunt vizibile și în Ucraina, unde au fost introduse temporar anumite restricții în alimentarea cu apă. Dacă situația hidrologică se va înrăutăți și în Republica Moldova, ar putea fi necesare măsuri similare, inclusiv utilizarea temporară a surselor subterane de apă.
Analiza Stopfals.md combate și afirmațiile potrivit cărora Ucraina ar păstra apa în lacul de acumulare pentru a priva Republica Moldova de resurse hidrice.
Criza apei afectează și alte râuri din Europa
Deficitul hidrologic nu se limitează la Republica Moldova. Potrivit datelor prezentate în analiză, și Ucraina se confruntă cu o reducere severă a resurselor de apă. În septembrie, aportul în lacul Novodnistrovsk a fost de numai 24–31 de metri cubi pe secundă, iar în zilele de 17 și 20 septembrie a fost înregistrat un minim istoric de 24 de metri cubi pe secundă, echivalentul a aproximativ 11% din normă.
Seceta a determinat introducerea temporară a unor restricții pentru anumite categorii de consumatori în unele regiuni ucrainene și a creat riscuri pentru alimentarea cu apă a mai multor localități, inclusiv a orașului Odesa.
Potrivit Stopfals.md, deficitul de apă afectează mai multe regiuni ale Europei, conform datelor Observatorului European al Secetei. În vara anului 2026, nivelul scăzut al Dunării a afectat inclusiv producția de energie nucleară din România, reactoarele 1 și 2 ale centralei de la Cernavodă fiind oprite pe fondul secetei și al scăderii accentuate a nivelului fluviului. Și Rinul s-a confruntat cu niveluri excepțional de scăzute, care au afectat navigația.
Probleme similare au fost semnalate și pe Prut. La 28 septembrie, Ministerul Mediului a anunțat reducerea debitului evacuat din lacul Costești-Stânca la 14 metri cubi pe secundă, în condițiile în care în septembrie intrau în lac, în medie, tot 14 metri cubi pe secundă, față de aproximativ 26 de metri cubi evacuați anterior. În mai puțin de o lună, nivelul lacului scăzuse cu 1.28 de metri.
Împădurirea și economisirea apei, printre soluțiile pe termen lung
Pentru a reduce vulnerabilitatea în fața secetelor, experții recomandă măsuri de adaptare care să contribuie la păstrarea resurselor de apă și la refacerea ecosistemelor naturale.
Printre soluțiile propuse se numără împădurirea, reabilitarea zonelor naturale și readucerea râurilor la cursuri mai apropiate de cele naturale. Ilia Trombițchi consideră că asemenea intervenții ar putea contribui la conservarea apei, în timp ce președintele Mișcării Ecologiste din Moldova, Alecu Reniță, a pledat pentru împădurirea a cel puțin 20% din teritoriul Republicii Moldova.
Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, afirmă că autoritățile au început deja programe de împădurire și de reabilitare a râurilor. Totodată, acesta subliniază necesitatea economisirii apei, inclusiv prin folosirea tehnologiilor eficiente în agricultură și colectarea apei de ploaie.
Analiza Stopfals.md arată că reducerea debitului Nistrului trebuie înțeleasă în contextul unei secete hidrologice severe, care afectează atât Republica Moldova, cât și Ucraina și alte regiuni europene. În același timp, situația scoate în evidență necesitatea unei cooperări transfrontaliere mai eficiente, a unei comunicări transparente și a unor măsuri pe termen lung pentru protejarea resurselor de apă.
CITIȚI ȘI:
