Corespondență Dan Alexe | R. Moldova între „Divin” și roaming pe piața europeană: Ce „clustere” se deschide marți
Parlamentul ucrainean a adoptat luni 12 octombrie un proiect de lege care consolidează drepturile educaționale ale minorităților naționale din Ucraina – o măsură cerută de Ungaria înainte de a permite avansarea negocierilor de aderare ale Ucrainei la UE.
Votul ridică ultimul obstacol pentru ca UE să deschidă oficial încă două grupuri de capitole de negocieri (“clustere”) cu Ucraina și Republica Moldova, în cadrul unei reuniuni care va avea loc la Luxemburg pe 13 octombrie.
R. Moldova are deja deschise două clustere: valorile fundamentale, din iunie, și relațiile externe, din iulie. Acum vin Clusterul 2, „Piața internă”, și Clusterul 3, „Competitivitate și creștere incluzivă”. Cu ele, numărul capitolelor deschise urcă de la șapte la douăzeci și patru, din treizeci și trei. Asta înseamnă trei sferturi din drum, cel puțin pe hârtie.
Un transfer trimis acasă din Italia, un telefon folosit la București, o jucărie cumpărată pentru copil: toate au legătură cu două dosare europene care ar putea intra acum într-o nouă etapă. În perspectiva unui posibil anunț marți, 13 octombrie, Moldova pregătește avansarea negocierilor pentru piața internă și pentru competitivitate și creștere incluzivă. Denumirile par făcute să adoarmă ascultătorul. Conținutul privește însă viața de fiecare zi.
În jargonul de la Bruxelles, pachetele de capitole din negocierii se numesc „clustere”, ciorchini. Sună a ciorchine de strugure, și chiar asta sunt: capitole de negocieri legate între ele.
Ce este în ciorchinele (Clusterul) 2? Acesta are nu mai puțin de nouă capitole: libera circulație a mărfurilor, a lucrătorilor, a serviciilor și a capitalurilor. Apoi dreptul societăților comerciale, proprietatea intelectuală, concurența, serviciile financiare și protecția consumatorului. Pe scurt: cum vinzi, cum angajezi, cum investești și cine te apără când produsul cumpărat se strică a doua zi. Pentru cumpărător, aceeași muncă administrativă trebuie să însemne o jucărie sigură, un aparat electric care nu ia foc și o reclamație care primește răspuns.
Clusterul 3 are opt capitole: impozitele, vama, politica economică și monetară, politica socială, industria, cercetarea, educația și cultura, plus societatea informațională și media.
Ca să nu rămânem la titluri de capitol, iată trei exemple de la piață.
Primul exemplu: coniacul care nu are voie să se numească coniac. Moldovenii au învățat de mult lecția. Cuvântul „cognac” aparține regiunii franceze cu același nume, așa că rachiul vechi de vin moldovenesc se cheamă „Divin”. Din 2016, Divin este el însuși indicație geografică protejată în UE. La fel și trei zone viticole moldovenești: Codru, Ștefan Vodă și, pentru iubitorii de istorie, Valul lui Traian. Așa arată capitolul despre proprietatea intelectuală: nu doar brevete și software, ci și numele de pe etichetă.
Al doilea exemplu: telefonul. De la 1 ianuarie 2026, cine sună din Chișinău la Iași sau la Bruxelles plătește ca acasă. Moldova a intrat în zona de roaming a UE înainte de aderare. Tot așa, din martie 2025, Moldova face parte din SEPA, spațiul unic de plăți în euro, deci un transfer din Italia spre Bălți ar trebui să coste mai puțin și să ajungă mai repede. Capitolul despre societatea informațională și cel despre serviciile financiare nu sunt, așadar, pagini goale. Sunt deja, parțial, în buzunarul oamenilor.
Al treilea exemplu e mai delicat: pământul. Moldova nu permite străinilor să cumpere teren agricol. Libera circulație a capitalurilor spune, la final, că un fermier din Bavaria trebuie să poată cumpăra pământ la Soroca la fel ca un localnic. Exemplul polonez e la îndemână: Polonia a negociat doisprezece ani de tranziție, timp în care străinii aveau nevoie de aprobare specială. Chișinăul va cere probabil ceva asemănător.
Apoi vin impozitele, unde lucrurile devin serioase. Accizele la țigări și la combustibil trebuie să urce, în timp, la minimul european. Experții de la Chișinău au amintit deja cazul României din 2013: o creștere bruscă a accizei la tutun a mutat o parte din comerț în zona neagră a contrabandei, iar încasările au scăzut. Moldova, cu Transnistria în coastă, știe ce înseamnă contrabanda. Iată de ce Chișinăul se gândește să ceară perioade de tranziție.
Ce poate face Chișinăul acum?
Trei lucruri. Primul: să-și trimită repede pozițiile de negociere. Invitația a sosit pe 7 octombrie, cu semnătura președinției irlandeze. Al doilea: să cântărească bine unde cere tranziții, la pământ și la accize, și unde nu cere nimic, ca să nu pară că fuge de reguli. Al treilea, cel mai greu: să îndeplinească așa-numitele criterii intermediare de referință. Fără ele, niciun capitol nu poate fi închis, nici măcar provizoriu. La concurență, de exemplu, Bruxelles-ul va întreba cum se acordă ajutoarele de stat și cine le controlează.
O ultimă umbră: Moldova merge în continuare la pachet cu Ucraina. Ungaria a ținut ambele țări pe loc până când parlamentul de la Kiev a avansat legea privind drepturile minorităților.
Deschiderea clusterelor nu acordă imediat toate drepturile unui stat membru și nu încheie reformele. Ea permite trecerea la o etapă mai precisă: obligații, verificări și rezultate. Pentru Moldova, succesul se va vedea în firme care exportă mai ușor, servicii mai bune și locuri de muncă mai sigure. Dosarele de la Bruxelles își vor fi făcut treaba când schimbarea se va simți acasă.
Ținta oficială rămâne deschiderea tuturor celor șase clustere până la sfârșitul anului. Mai rămân două: agricultura și coeziunea, respectiv mediul și energia. Iar acolo, la agricultură, Divinul, strugurii și pământul se vor întâlni din nou.
