Autoritățile inventariază adăposturile de urgență din R. Moldova: Ce provizii va trebui să-și facă fiecare familie pentru a depăși eventuale crize
Autoritățile au început inventarierea spațiilor din Republica Moldova ce pot fi amenajate ca adăposturi în situații de urgență. Aceste spații vor fi clasificate în funcție de capacitate și gradul de pregătire, astfel încât cetățenii să știe unde se pot refugia în caz de necesitate. În paralel, statul pregătește un ghid practic de supraviețuire, care va explica ce rezerve trebuie să aibă fiecare familie acasă și cum să acționeze în primele 72 de ore ale unei eventuale crize.
Măsurile fac parte din Programul național „Moldova Pregătită”, prin care autoritățile își propun să îmbunătățească nivelul de pregătire a populației pentru situații de urgență.
În prezent, majoritatea adăposturilor de protecție civilă din Republica Moldova nu sunt pregătite pentru utilizare. Potrivit datelor Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, din cele 754 de adăposturi existente în 2025, doar 83 se aflau într-o stare acceptabilă.
Autoritățile caută acum soluții pentru a extinde numărul spațiilor disponibile, inclusiv prin adaptarea unor încăperi folosite în mod obișnuit în alte scopuri.
Adăposturi care pot fi folosite imediat sau pregătite în 36-72 de ore
Spațiile utilizate în prezent pentru activități comerciale, depozitare sau agrement ar putea fi transformate în locuri de protecție pentru populație. Autoritățile au început deja evaluarea și inventarierea acestora, preluând modelul adăposturilor cu dublă destinație utilizat în alte state europene.
„Noi am inițiat deja acest proces, de evaluare și inventariere complexă a spațiilor ce pot fi utilizate drept adăposturi. Majoritatea statelor au trecut de la conceptul fostelor adăposturi din timpul războiului la adăposturile cu destinație dublă - cele care, în viața de zi cu zi, au o funcție comercială, de depozitare sau de agrement”, a declarat Serghei Diaconu, directorul Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), la Moldova 1.
Cetățenii vor ști din timp cât de repede poate fi utilizat un adăpost după culoarea cu care va fi marcat. Sistemul analizat de autorități prevede trei categorii de spații, în funcție de timpul necesar pentru pregătirea lor.
„Dacă este un adăpost marcat cu verde, înseamnă că populația se poate refugia imediat acolo, fiind deja pregătit pentru o perioadă scurtă. Dacă este marcat, de exemplu, cu portocaliu, fără a definitiva deocamdată culorile, înseamnă că, în decurs de 36 de ore, acest adăpost va fi amenajat, iar un adăpost din categoria a treia, marcat cu roșu, va necesita măsuri de pregătire în decurs de 72 de ore”, a explicat oficialul.
Fiecare spațiu identificat va avea un responsabil desemnat, iar proprietarii sau administratorii vor fi obligați să cunoască pașii necesari pentru transformarea spațiului în adăpost.
Printre condițiile minime luate în calcul se numără accesul la apă potabilă, existența grupurilor sanitare și întreținerea corespunzătoare a încăperilor.
Ce trebuie să aibă fiecare familie în primele 72 de ore ale unei crize
Rezervele de apă, bateriile, lanternele și trusa medicală de prim ajutor se vor regăsi printre recomandările de bază ale ghidului destinat populației.
Documentul, elaborat în cadrul Programului „Moldova Pregătită”, va explica detaliat modul în care cetățenii trebuie să procedeze în cazul întreruperii serviciilor esențiale sau în cazul altor situații de urgență, a precizat directorul CNMC.
„Începând cu recomandările practice - cum ne pregătim gospodăria, cum facem rezervele de apă, de baterii, lanterna, trusa medicală de prim ajutor, ghidul explică exact pașii de urmat pentru fiecare tip de criză. Putem avea diverse situații: de la un atac cibernetic la o criză de alimentare cu apă sau energie, o perturbare majoră a serviciilor ori un dezastru natural”, a punctat Serghei Diaconu.
Familiile vor fi încurajate să stabilească din timp un plan de acțiune pentru situațiile în care membrii lor se află în locuri diferite în momentul declanșării unei urgențe.
„Va fi inclus și un plan familial. Fiecare familie va stabili rolul fiecărui membru, cum se repartizează sarcinile, ce face exact fiecare persoană, cum coordonează, cum se găsesc și cum comunică între ei în timpul unei crize. De asemenea, o atenție sporită în acest ghid va fi acordată copiilor, persoanelor în etate și celor cu dizabilități”, a adăugat oficialul.
Instruirea populației nu se va limita la dezastrele naturale, așa cum se întâmpla în cazul materialelor informative anterioare. Noul ghid va aborda și situații complexe, precum pandemiile, sistările de lungă durată ale serviciilor esențiale sau căderea unor drone.
Totodată, documentul va conține explicații adaptate pentru fiecare categorie de vârstă.
Scopul programului nu este transferarea responsabilității de la stat către cetățeni, ci reducerea riscurilor și a panicii în momentele în care instituțiile intervin pentru protejarea infrastructurii și restabilirea serviciilor. Serghei Diaconu a subliniat că pregătirea prealabilă ajută populația să gestioneze mai ușor consecințele unor evenimente neprevăzute:
„Nu ne pregătim în mod special pentru că va fi mai rău sau mai greu, ci ne pregătim ca să ne fie mai ușor. Ne pregătim astfel încât, în orice situație - fie o ninsoare abundentă, o pană de curent sau un atac cibernetic - să știm exact și calm care sunt mecanismele, instrumentele și pașii care ne pot ajuta”, a precizat directorul CNMC.
Schimbări și în gestionarea rezervelor de stat
De asemenea, programul prevede modernizarea sistemului de păstrare a rezervelor materiale ale statului, după modelul unor țări nordice.
Una dintre soluțiile examinate presupune ca anumite bunuri să fie asigurate prin contracte cu furnizorii, în loc să fie depozitate permanent. Măsura ar putea reduce cheltuielile și ar permite o gestionare mai flexibilă a resurselor necesare în situații de criză, a explicat directorul CNMC.
În plus, pregătirea pentru situații de urgență ar putea deveni și o componentă permanentă a educației populației.
Autoritățile examinează inclusiv posibilitatea creării unei Academii a Rezilienței, unde instruirea va începe de la vârste mici și va continua pe tot parcursul vieții. Deocamdată, inițiativa este doar la nivel de idee.
Programul național „Moldova Pregătită”, anunțat pe 9 octombrie, este conceput pentru o perioadă de trei ani și va include mai multe campanii tematice anual.
Prima ediție, intitulată „Primele 72 de ore”, urmează să fie lansată în noiembrie 2026.
CITIȚI ȘI:
