Corespondență Dan Alexe | Tensiuni bugetare și extindere „pe merit”: Concluziile summitului UE de la Bruxelles în avanpremieră
Summit-ul european „de toamnă” are loc la Bruxelles în zilele de 15 și 16 octombrie, sub președinția rotativă a Irlandei, principală temă fiind bugetul UE; cei 27 de șefi de stat și de guvern vor face prima încercare serioasă de a ajunge la un consens asupra bugetului Uniunii (pe șapte ani, pentru perioada 2028-2034).
Se așteaptă o înfruntare între statele nordice, „frugalii”, cei care contribuie net la bugetul UE – și care pledează pentru reduceri suplimentare – și restul membrilor, o majoritate, care doresc o majorare a bugetului sau, cel puțin, menținerea acestuia la același nivel. Înfruntarea se anunță deja a domina celelalte teme, inclusiv războiul din Ucraina ș viitoarea extindere a UE.
Dar și extinderea Uniunii se află pe meniu, cum se arată în proiectul de declarație finală a celor 27 de lideri din UE pe care Teleradio-Moldova l-a putut consulta.
Progresele Moldovei considerate un „acquis”
După succesele din ultimele săptămâni, marcate de deschiderea a două noi clustere (grupuri de capitole din negocieri) și de trecerea sa cu laude în plutonul din frunte al țărilor candidate la Uniunea Europeană, Republica Moldova este menționată doar în treacăt, într-un paragraf foarte scurt de trei rânduri, în concluziile summit-ului care se ține astăzi și mâine la Bruxelles.
Explicația este faptul că printre cei 27 consensul e acum total cu privire la progresele Chișinăului, așa încât nu e nevoie de enunțarea unor condiții sau considerațiuni suplimentare, cum este în cazul Ucrainei, care ocupă mai multe paragrafe, inclusiv unul important și pentru România și pentru Republica Moldova: un angajament al UE de asigurare a securității Mării Negre.
În scurtul paragraf al Republicii Moldova se menționează doar formula, deja întâlnită, de progres "pe merit", și anume țările de acum înainte vor fi promovate și vor putea avansa pe calea aderării spre UE "pe merit", cum se insistă -- asta pentru a nu se decupla în mod formal Republica Moldova de Ucraina.
Paragraful este: «Consiliul European salută organizarea Conferinței interguvernamentale privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și deschiderea grupurilor 2 și 3 la 13 octombrie 2026 și așteaptă cu interes deschiderea tuturor celorlalte grupe cât mai curând posibil, în conformitate cu abordarea bazată pe merit.»
În cele câteva paragrafe dedicate Ucrainei, însă, fraza expresia "pe merit" nu apare, ea în schimb e folosită în secțiunea generală despre extindere, unde nu sunt numite țări candidate, dar unde iarăși e formulată expresia "pe merit" de două ori.
Toate acestea sunt semne bune pentru R. Moldova, care este lăsată deoparte în favoarea unor chestiuni mult mai dificile și complicate despre care cei 27 vor discuta în acest summit de la Bruxelles, în special bugetul unde luptele se anunță aspre între țările net contributoare la pușculița comună și țările beneficiare, dintre care, de altfel, va face parte, când va intra în Uniune, și Republica Moldova.
Înfruntarea în jurul bugetului UE
Punctul de plecare e propunerea de anul trecut a Comisiei: aproape două mii de miliarde de euro pe șapte ani, adică 1,26 la sută din venitul național brut al Uniunii. Din suma aceasta o parte bună nu sunt bani noi, ci datoria de după pandemie, pe care Uniunea începe s-o ramburseze din 2028, cam douăzeci și cinci de miliarde pe an. Restul ar fi împachetat altfel decât până acum: cincizeci de programe topite în șaisprezece, un mare Fond de competitivitate pentru industrie, apărare și spațiu, și niște „planuri naționale de parteneriat” prin care fiecare guvern ar decide mai liber cum cheltuiește banii de coeziune și de agricultură.
Și iată cele două tabere. De o parte, „frugalii”: Germania, Olanda, Austria, Suedia, Finlanda, Danemarca. Ei finanțează cam patruzeci la sută din buget și au spus, într-o declarație comună, că din cele două mii de miliarde trebuie tăiate „câteva sute”. Friedrich Merz a pus o cifră: 1.600 de miliarde, adică minus patru sute. Suedia vrea contribuțiile plafonate la unu la sută din venitul național.
Președinția irlandeză a Consiliului UE, care coordonează negocierile bugetare, a redus cu 159 de miliarde de euro (în prețuri curente) propunerea Comisiei, pentru a satisface un grup de state condus de Germania. Însă acest lucru nu este suficient pentru Berlin și aliații săi; aceștia au trimis duminică un e-mail echipei președintelui Consiliului European, António Costa, pentru a-și exprima nemulțumirea față de propunere.
Comisia Europeană s-a pronunțat la rândul ei ferm împotriva reducerilor propuse de Irlanda la viitorul buget al UE, cu doar câteva zile înainte ca liderii blocului comunitar să se reunească la Bruxelles pentru un summit, joi și vineri.
Tot așa, Olanda vrea să plătească anual cu un miliard și jumătate mai puțin decât i s-a propus. Detaliul amuzant e că frugalii, cândva un bloc de granit, nu se mai înțeleg între ei nici asupra cifrei, nici asupra metodei: unii vor un buget total mai mic, alții vor doar să-și micșoreze propria factură.
E posibil chiar ca liderii să amâne și să împingă limita unui acord până după sfârșitul anului
Vin apoi temele cele mai așteptate și mai vizibile: Ucraina, energia, migrația și extinderea UE. Ba este chiar așteptat și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care marți s-a aflat la Londra, unde a primit de la premierul Andy Burnham promisiunea întregului sprijin al Regatului Unit, după cum totul arată că îl va primi și pe cel al europenilor, mai ales după noua schimbare de atitudine a lui Trump față de Ucraina, Zelenski și Putin.
