Prevederile care au permis numirea lui Herman von Hebel în Comisia de vetting, declarate neconstituționale
Reducerea pragului necesar pentru desemnarea membrilor internaționali în comisiile de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor, de la trei cincimi la majoritatea deputaților aleși, este neconstituțională. Decizia a fost pronunțată joi, 15 octombrie, de Curtea Constituțională, în urma examinării unei sesizări depuse de cinci deputați din opoziție.
Subiectul a ajuns la Curtea Constituțională după modificarea legislativă care a permis desemnarea lui Herman von Hebel în Comisia de evaluare a procurorilor cu 53 de voturi, în loc de cele 61 necesare anterior.
Motivarea Curții Constituționale
Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a explicat că amendamentul prin care a fost redus pragul de vot nu ar avea o legătură directă cu proiectul de lege în care a fost introdus.
Proiectul viza protecția judecătorilor și procurorilor împotriva agresiunilor, în timp ce amendamentul a schimbat procedura de numire a membrilor comisiilor de evaluare. Președinta Curții a precizat că simplul fapt că ambele reglementări se referă la domeniul justiției nu este suficient pentru a justifica includerea amendamentului în proiectul de lege.
În aceste condiții, Curtea a constatat că Parlamentul nu a respectat cerința constituțională privind examinarea legilor organice în cel puțin două lecturi.
Decizia nu are efect retroactiv
Chiar dacă reducerea pragului de numire a fost declarată neconstituțională, decizia nu are efect retroactiv.
„Curtea a notat că, potrivit articolului 140 alin. (1) din Constituție, legile sau unele părți ale acestora devin nule din momentul adoptării hotărârii corespunzătoare a Curții Constituționale, fapt care presupune că acestea produc efecte pentru viitor. În consecință, Curtea a stabilit că soluția sa nu afectează actele emise în baza normelor contestate și nu se aplică raporturilor anterioare momentului intrării în vigoare a hotărârii Curții”, a precizat președinta CC.
Hotărârea Curții Constituționale este definitivă, nu poate fi atacată și intră în vigoare la data adoptării.
Ion Chicu: „Un lanț de încălcări”
Autorii sesizării, deputații Ion Chicu, Alexandr Berlinschii, Adrian Lebedinskii, Alexandru Versinin și Diana Caraman, au acuzat că amendamentul a fost introdus în grabă la un proiect de lege votat deja în prima lectură, care viza inițial protecția judecătorilor și procurorilor împotriva agresiunilor.
„Lucrul acesta s-a întâmplat pe 4 martie, a fost înregistrat amendamentul. Dimineața, pe 5 martie, comisia parlamentară votează pentru acest amendament și, în aceeași zi, Parlamentul votează acest amendament. Până seara este promulgat, este publicat”, a subliniat Chicu în ședința Curții Constituționale.
Deputatul a respins argumentul că Parlamentul ar fi intrat într-un blocaj la completarea componenței comisiei. Potrivit lui, opoziția a cerut separarea celor două candidaturi propuse, iar cererea a fost refuzată.
„Peste două săptămâni, când a venit comisia cu alte candidaturi, noi am votat cu 72 de deputați, inclusiv 17 din opoziție, deci nu era vorba despre un blocaj. S-a impus această votare a legii pentru o persoană, deci o lege cu dedicație”, a afirmat parlamentarul.
Berlinschii: „Au mers prin șiretlicuri”
Deputatul Partidului Nostru, Alexandru Berlinschii, a susținut că amendamentul a introdus o reglementare distinctă, care nu a fost examinată în prima lectură a proiectului.
„Sfidând prevederile legale, au mers prin șiretlicuri. Introduc un amendament câteva ore înainte de ședință și îl votează. Eu, fiind membru al Comisiei juridice, nu am cunoscut despre acest amendament. (...) Considerăm că acest amendament a introdus o reglementare distinctă, care nu a fost examinată în prima lectură și care nu are o legătură indispensabilă cu proiectul de lege inițial”, a declarat parlamentarul.
Deputatul a invocat jurisprudența Curții Constituționale, potrivit căreia amendamentele introduse după prima lectură trebuie să aibă o legătură indispensabilă cu obiectul proiectului examinat inițial.
Guvernul și Parlamentul au cerut respingerea sesizării
Reprezentanții Guvernului și Parlamentului au susținut că modificările au fost adoptate cu respectarea procedurilor legale și au cerut Curții să respingă sesizarea.
Secretarul de stat al Ministerului Justiției, Eduard Serbenco, a argumentat că prevederile contestate și cele care vizează protecția judecătorilor urmăresc același obiectiv general: garantarea independenței și integrității sistemului judiciar.
„În opinia Guvernului, articolele contestate nu comportă vicii de neconstituționalitate”, a declarat Serbenco.
La rândul său, reprezentantul Parlamentului, Radu Radu, a afirmat că amendamentul avea o legătură materială suficientă cu proiectul inițial și că procedura legislativă a fost respectată.
„Parlamentul nu identifică vreo omisiune procedurală. Parlamentul consideră că nu există temei care să pună la îndoială respectarea procedurilor legislative, întrucât toate etapele prevăzute de cadrul normativ aplicabil au fost parcurse cu respectarea cerințelor legale”, a afirmat acesta.
După pronunțarea hotărârii, Alexandr Berlinschii, a solicitat demisia lui Herman Von Hebel.
Amintim că, pe 26 februarie 2026, candidaturile experților internaționali Herman von Hebel și Bernard Lavigne pentru Comisia de evaluare a procurorilor au obținut 53 de voturi, insuficiente pentru numire, în condițiile în care legea prevedea un prag de susținere de trei cincimi din numărul deputaților, adică 61 de voturi.
Ulterior, majoritatea parlamentară a introdus un amendament care a redus pragul la votul majorității deputaților aleși. Modificarea a fost adoptată pe 5 martie, iar a doua zi, Herman von Hebel și Bernard Lavigne au fost votați în comisie.
Majoritatea parlamentară a explicat schimbarea prin necesitatea de a debloca procedura de numire a membrilor comisiilor de vetting, în timp ce opoziția a acuzat afectarea independenței mecanismului de evaluare.
După aprobarea legii, și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că reforma nu poate fi blocată din cauza lipsei a 61 de voturi în Parlament și că reducerea pragului de vot la majoritatea simplă pentru numirea experților internaționali în comisiile de vetting este o soluție pentru continuarea procesului.
Anterior experții în drept au atenționat, la Moldova 1, că modificările legislative produse în grabă, ar putea fi declarate neconstituționale.
CITIȚI ȘI:
