Noul buget al UE și maratonul tehnic al aderării. Expert: „Un compromis fără sacrificii nu este realist”
Republica Moldova va trebui nu doar să transpună legislația comunitară, în cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, ci și să demonstreze că reformele funcționează eficient. Totuși, riscul ca Ungaria să blocheze parcursul Ucrainei ar putea influența și calendarul Chișinăului, avertizează expertul Corneliu Coteț.
Negocierile privind viitorul buget multianual al Uniunii Europene se anunță dificile, în condițiile în care unele state membre cer reducerea cheltuielilor tradiționale și redirecționarea fondurilor către apărare și competitivitatea economiei. Corneliu Coteț consideră că „un compromis fără sacrificii nu este realist”.
„Având în vedere toate crizele de care Europa a dat în ultimii ani, vorbim de războiul Ucrainei cu Rusia, de criza energetică, criza climatică și tot felul de alte lucruri care au intervenit (...), rămâne de văzut cum țările europene vor negocia acest buget și de unde vor tăia și unde vor aloca surse de venituri adiționale”, a declarat reprezentantul centrului de expertiză europeană Europuls, la emisiunea „În Context” de la Moldova 1.
Bugetul UE, între extindere și apărare
În opinia sa, noul buget european trebuie să ia în calcul perspectiva aderării unor state candidate în următorii ani. Totodată, capacitatea Chișinăului de a implementa reformele și de a atrage fondurile europene disponibile va conta în pregătirea țării pentru viitoarele negocieri bugetare.
„Având în vedere semnalele puternice care vin de la Bruxelles, în special în cazul Moldovei, de exemplu, dar și în cazul Muntenegrului, avem o dată orientativă 2028 pentru Muntenegru, 2030 – pentru Moldova. Deci, să răspund la întrebarea dumneavoastră: da, ar trebui să fie considerate și aspectele de extindere în noul buget. Și, din nou, aici, va conta și cum ne descurcăm noi pe plan intern, în implementarea planului de creștere, în atragerea fondurilor europene de care dispunem pentru a negocia aceste bugete la nivel european pentru noi”, a subliniat Corneliu Coteț.
Poziția față de Ucraina va influența parcursul R. Moldova
Unul dintre riscurile pentru parcursul european al Republicii Moldova este legat de faptul că negocierile sale de aderare sunt conectate politic de cele ale Ucrainei, iar Budapesta ar putea folosi extinderea ca instrument în negocierile cu Bruxelles-ul.
„Este, din nou, un joc politic și o carte politică pe care cei de la Budapesta vor să o folosească în propriile negocieri cu UE. (...) Riscul major pentru noi, ca țară, este că suntem cuplați cu Ucraina. Și chiar dacă, cumva, cei de la Budapesta nu vor avea nimic împotriva noastră, un vot împotriva Ucrainei înseamnă automat un vot și împotriva noastră. Aici vom vedea cum vor decurge lucrurile”, a menționat expertul.
Acesta a precizat că unele guverne europene își folosesc dreptul de veto pentru a obține concesii politice și pentru a-și promova interesele naționale în negocierile de la nivelul Uniunii. Cu toate acestea, reprezentantul Europuls nu consideră că Ungaria va vota neapărat împotriva deschiderii ultimelor două clustere de negociere pentru Republica Moldova și Ucraina.
„Până la urmă, fiecare mișcare politică are consecințe. În contextul dat, la momentul actual, eu nu cred că Ungaria, până la urmă, va vota împotriva Ucrainei și a Moldovei în deschiderea celor două clustere rămase. Dar aici contează foarte mult și ce se va mai întâmpla până atunci. Lucrurile se schimbă foarte repede. Cu toate că avem semnale puternice din toate direcțiile, că până la sfârșitul anului vrem să deschidem și aceste două clustere finale și să continuăm în drumul negocierilor și în ascensiunea europeană”, a afirmat Corneliu Coteț.
Închiderea clusterelor va fi mult mai dificilă
Deschiderea tuturor celor șase clustere de negociere nu garantează închiderea rapidă a acestora. Deși Republica Moldova și-ar putea propune să înceapă închiderea unora din cele 33 de capitole în 2027, expertul menționează că această etapă presupune un efort mult mai mare și negocieri dure cu instituțiile europene.
„Este o ambiție foarte bună pe care trebuie să o avem, dar totuși trebuie să înțelegem că negocierea clusterelor și închiderea clusterelor este cu totul un alt joc și o altă arenă de a consolida integrarea europeană. Până acum, lucrurile au fost grele, dar de acum încolo vor fi, exponențial, mult mai grele în a închide capitolele. Aceste negocieri sunt foarte dure”, a declarat reprezentantul Europuls.
Justiția și anticorupția, condiții esențiale
Potrivit expertului, închiderea, în trei ani, a capitolelor privind valorile fundamentale este esențială pentru avansarea celorlalte domenii, însă progresele nu se pot limita la adoptarea unor legi.
„Absolut. Până aceste capitole nu se închid, pe justiție și anticorupție, nici celelalte automat nu se vor închide. Dar lupta nu este doar pe aceste fronturi, chiar dacă ele sunt cumva cele mai vizibile, să spunem așa, cele mai importante și celelalte capitole din cele 33 sunt foarte importante și avem foarte mult de lucru. (...) Sper să reușim, dar este nevoie de o schimbare drastică de atitudine în implementarea reformelor și nu doar în transpunerea acquis-ului european”, a concluzionat Corneliu Coteț.
Rezultatele Planului de Creștere se vor vedea în timp
Deblocarea recentă a 157 de milioane de euro din Planul de Creștere pentru Republica Moldova readuce în atenție așteptările legate de impactul finanțării europene. Reprezentantul Europuls avertizează însă că efectele programului nu vor putea fi evaluate imediat, întrucât acesta se desfășoară în perioada 2025–2027, cu un an suplimentar pentru implementare.
„Planul de creștere a fost implementat pentru 2025–2027, cu un an de grație până în 2028. Noi nu vom vedea aceste schimbări până la sfârșitul lui 2028”, a precizat Corneliu Coteț la postul public de televiziune.
Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au reunit pentru un summit de două zile dedicat viitorului financiar al blocului comunitar. Principala miză este bugetul UE pentru perioada 2028–2034, estimat inițial la 1.760 de miliarde de euro. Propunerea Comisiei Europene de a majora fondurile a stârnit nemulțumirea marilor contribuitori printre care Germania, Suedia și Țările de Jos, care cer reduceri și reorientarea resurselor spre apărare și competitivitate.
Alte state membre insistă pentru menținerea finanțării alocate agriculturii și coeziunii. Deși Președinția rotativă irlandeză a Consiliului UE a propus o reducere cu 159 de miliarde de euro, un compromis este greu de atins, având în vedere că adoptarea cadrului financiar necesită votul în unanimitate al tuturor celor 27 de țări. Pe lângă disputa bugetară, pe agenda summitului de la Bruxelles se află sprijinul pentru Ucraina, relațiile transatlantice și politica de extindere a Uniunii Europene.
CITIȚI ȘI:
