Investiții de un miliard de lei și 1.000 de locuri de muncă noi: Cum vrea Edinețul să devină motorul economic din nord-vest
Municipiul Edineț ar putea deveni un pol socio-economic regional în următorii ani, datorită unor investiții estimate la un miliard de lei și creării a peste o mie de locuri de muncă noi. Noua strategie de dezvoltare pentru perioada 2027–2031, aprobată recent de autoritățile locale, pune accent pe modernizarea infrastructurii și creșterea nivelului de trai, cu scopul de a opri exodul populației locale și de a atrage noi locuitori.
Până la procesul de amalgamare, municipiul avea o populație de 12.4 mii de locuitori, însă, după finalizarea reformei administrative, numărul acestora va atinge pragul de 19.000.
În ciuda provocărilor demografice, municipiul își propune un plan ambițios de relansare economică.
Scopul este ca Edinețul să devină, în timp, motorul de creștere al unei regiuni cu peste 150 de mii de oameni, afectate, la rândul ei, de migrație și stagnare.
„Este o provocare imensă”, consideră expertul economic Ghenadie Ivașcenco, subliniind că Edinețul poate deveni un pol economic puternic, dacă vor fi valorificate două mize majore - industrializarea și îmbunătățirea condițiilor de trai.
Prima miză: Industrializarea
Parcul Industrial a atras deja investiții de circa 20 de milioane de euro și a creat aproximativ 400 de locuri de muncă. În plus, investitorul britanic a decis să tripleze în următorii ani capacitatea fabricii de cablaje industriale din cadrul parcului, decizie ce va aduce în plus câteva sute de locuri de muncă bine plătite.
Strategia municipală prevede pregătirea și echiparea a 15 hectare de teren industrial, construcția de hale noi și extinderea capacităților energetice.
„Câțiva investitori strategici pot schimba radical economia municipiului, aducând locuri de muncă mai bine plătite și comenzi pentru firmele locale”, este de părere economistul.
A doua miză: Condiții bune de trai
Pentru a atrage populația, orașul trebuie să le ofere cetățenilor cele mai bune condiții de viață din nord-vestul țării: străzi bine amenajate, rețele de utilități sigure, transport public comod, școli de calitate și spații publice îngrijite.
Totodată, modernizarea orașului va impulsiona și sectorul construcțiilor de locuințe. Noul Plan Urbanistic General și terenurile disponibile creează cadrul necesar pentru proiecte rezidențiale destinate familiilor locale, celor care revin din diaspora și specialiștilor din regiune.
„Toate aceste măsuri trebuie să transforme Edinețul într-un oraș în care oamenii aleg să rămână sau să se stabilească, inclusiv prin relocarea din alte localități vecine”, a comentat Ghenadie Ivașcenco.
Ținta strategiei, publicate pe site-l oficial al Primăriei Edineț, este crearea unei economii în care o parte cât mai mare din salarii, cheltuieli și forța de muncă să rămână pe loc.
Din acest motiv, sprijinul public va fi direcționat în funcție de numărul locurilor de muncă și de nivelul salariilor create, nu doar după cifra de afaceri a companiilor.
Cine va finanța strategia
Edinețul este unul dintre cele șase municipii desemnate drept poli de creștere naționali, alături de Cahul, Comrat, Orhei, Soroca și Ungheni.
Acest statut îi conferă un rol regional: să fie un centru de referință pentru nord-vestul Republicii Moldova, respectiv pentru raioanele Edineț, Briceni, Dondușeni și Ocnița, unde locuiesc peste 150 de mii de oameni.
Cu toate acestea, în prezent, Edinețul îndeplinește doar șapte dintre cele 17 criterii minime care definesc standardul unui pol de creștere.
La evaluarea intermediară din anul 2024, municipiul bifa doar lase dintre cele 17 criterii (35%), înregistrând cel mai scăzut nivel dintre cei șase poli, comparativ cu media națională de 52% sau cu nivelul de 76% atins de Orhei.
Calitatea apei la robinet ar putea deveni al optulea criteriu îndeplinit, odată ce noua stație de tratare va fi dată în funcțiune, iar analizele vor confirma siguranța acesteia.
Printre capitolele la care orașul mai are de recuperat se numără calitatea drumurilor, incubatorul de afaceri, platforma industrială, centrul urban, amenajarea curților de bloc și rețeaua de canalizare.
Viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034 va deschide oportunități majore de finanțare de preaderare pentru Republica Moldova. Această etapă va reprezenta un nou test pentru Edineț.
Ivașcenco sugerează că „pregătirea proiectelor din timp va avea un rol decisiv”. De altfel, Edinețul are deja o experiență valoroasă în implementarea proiectelor cu sprijin financiar european.
În același timp, deși după finalizarea procesului de amalgamare populația va ajunge la 19.2 mii de locuitori, simpla creștere numerică nu va însemna automat o economie mai puternică.
„Transformarea acestor ambiții în rezultate vizibile va necesita ani de muncă consecventă. O strategie bună reprezintă doar 5% din succes. Celelalte 95 de procente depind de deciziile luate, de investițiile atrase și de proiectele realizate, an de an”, a concluzionat economistul.
Patru provocări strategice și cinci priorități
Strategia de dezvoltare a municipiului Edineț pentru perioada 2027–2031 stabilește patru provocări strategice și cinci priorități clare, fiecare având alocate bugete și termene de realizare.
Prima provocare este transformarea Edinețului într-un centru economic regional, care să adune peste 3.600 de salariați, să atragă circa 90 de milioane de lei în investiții private anuale și să ofere 25 de hectare de teren industrial complet echipate.
A doua provocare vizează crearea unui oraș atractiv pentru locuit, prin construcția de blocuri noi, renovarea celor existente și extinderea serviciilor destinate familiilor.
A treia provocare este infrastructura comunală, unde se va aplica principiul „întâi țevile, apoi asfaltul”. Se urmărește ca 60% dintre gospodării să fie racordate la rețeaua de canalizare, iar 45% din drumuri să ajungă într-o stare bună.
Ultima provocare ține de transparența decizională, ce presupune raportarea publică a cheltuielilor și inventarierea corectă a activelor.
Prioritățile menționate se vor concentra pe dezvoltare economică și atractivitate, educație, cultură, sport și servicii comunitare, utilități, mobilitate și condiții de locuit, mediu, energie și reziliență climatică, administrație eficientă, date și finanțare.
CITIȚI ȘI:
