„Nu va fi o veste bună pentru R. Moldova”: Protestele din Europa „duc la schimbarea statu-quoului”, spun experții
Protestele și nemulțumirile sociale pot consolida pozițiile partidelor eurosceptice și pot schimba echilibrul politic în mai multe state europene. Expertul în științe politice Laurențiu Pleșca avertizează că instabilitatea din statele membre ale Uniunii Europene și posibila accedere la putere a forțelor radicale ar putea afecta parcursul european al Republicii Moldova și negocierile de aderare.
Manifestațiile din mai multe state europene au cauze diferite – de la creșterea costurilor locuințelor până la acuzații de corupție și nemulțumiri față de guvernare. În opinia lui Laurențiu Pleșca, suprapunerea acestor crize și efectele războiului sporesc presiunea asupra guvernelor și pun la încercare capacitatea statelor europene de a acționa solidar.
„Toate duc la schimbarea statu-quoului, la schimbarea guvernărilor care sunt în momentul de față. (...) Europa trebuie să traverseze toate aceste crize, să fie, de fapt, destul de unită în a-și promova în continuare proiectele pe bază de valori și ca toate aceste state europene să conlucreze pentru a depăși această situație. Este vorba, în primul rând, inclusiv despre efectele războiului din Orientul Mijlociu – vedem chiar acolo că a afectat atât Europa, cât și America”, a declarat expertul în științe politice, la emisiunea „În Context” de la Moldova 1.
Ascensiunea extremelor politice poate avea consecințe asupra priorităților europene, inclusiv asupra extinderii Uniunii Europene. În acest context, avansarea reformelor și a negocierilor de aderare rămâne esențială pentru Republica Moldova pentru menținerea ritmului parcursului european.
„Orice extremă este nocivă pentru proiectul european, pentru politica de extindere a Uniunii Europene și chiar pentru securizarea spațiului european prin susținerea Ucrainei în războiul său de supraviețuire. Deci, putem spune cu certitudine că nu va fi o veste bună referitoare la parcursul european al Republicii Moldova. Foarte multe progrese și deschiderea tuturor acestor capitole trebuie să se producă înainte ca să avem, poate, anumite probleme la alegerile franceze. De asemenea, vedem același fenomen și în Germania”, a avertizat Laurențiu Pleșca.
Manifestațiile nu sunt alimentate de o singură revendicare, ci reunesc grupuri și activiști cu obiective diferite, iar nemulțumirea față de autorități poate deveni un factor comun, de care unele partide ar putea profita în perspectiva alegerilor.
„Am văzut, de asemenea, că s-au alăturat protestatarii de serviciu, cum ar fi 'Vestele Galbene', precum și alte grupuri importante de protest din Franța și pe care le vedem în alte state europene, anume cei care susțin Palestina. Deci, sunt nenumărate grupuri care, de fapt, au ieșit la aceste manifestații și au avut motive diferite, dar catalizatorul tuturor a fost o critică la adresa autorităților. Iar, din punctul meu de vedere, toate aceste manifestații au și un iz electoral, pentru că ele merg cumva să întărească poziția unor partide, cum ar fi partidele de extremă dreapta din Franța, care cel mai probabil vor beneficia de creșteri în sondaje”, a explicat Laurențiu Pleșca.
În acest context este adus exemplul Franței, unde scumpirile, nemulțumirile privind educația și prețurile la carburanți influențează dezbaterea politică înaintea alegerilor prezidențiale. Pleșca afirmă că președintele francez încearcă să răspundă acestor revendicări, inclusiv prin identificarea unor soluții pentru aprovizionarea cu combustibil și reducerea prețurilor.
„Emmanuel Macron, în adresarea sa către cetățenii Franței, a menționat, desigur, problemele din educație, că există cerințe legitime din partea tinerilor care au ieșit la protest, dar, atenție, a menționat inclusiv un lucru foarte important și anume că înțelege că există o nemulțumire constantă referitoare la prețuri, la carburanți, care se traduce, desigur, prin scumpiri în lanț pentru toate categoriile și toate produsele. (...) Încearcă să găsească cele mai bune soluții pentru aprovizionarea Franței cu combustibil și reducerea prețurilor la pompă, pentru că merge acum într-un turneu în țările din Golf, în plină criză”, a subliniat expertul.
Potrivit lui Pleșca, partidele extreme încearcă să transforme nemulțumirile economice în capital politic, invocând problemele generate de crize. Aceste mesaje pot avea rezonanță în rândul grupurilor vulnerabile, într-un context în care guvernele trebuie să gestioneze simultan presiunile sociale și provocările de securitate.
„Aceștia vin cu mesaje destul de țintite pentru majoritatea păturilor sociale, inclusiv pentru cele vulnerabile. De aceea și vedem în Franța că ies nenumărate grupuri, pentru că aceștia alimentează nemulțumirea și vor să urce pe valul acesta de crize perpetue: criza energetică, criza economică; Europa se înarmează, dar ar trebui să aloce bani pentru educație sau pentru creșterea salariilor și pensiilor. Este o situație foarte complicată prin care continentul european trece, mai ales când vorbim inclusiv despre războiul din Ucraina și relațiile transatlantice”, a concluzionat expertul în științe politice.
Manifestațiile din mai multe state europene au cauze diferite - de la creșterea costurilor locuințelor până la acuzații de corupție și nemulțumiri față de guvernare. În opinia lui Laurențiu Pleșca, suprapunerea acestor crize și efectele războiului sporesc presiunea asupra guvernelor și pun la încercare capacitatea statelor europene de a acționa solidar.
„Toate duc la schimbarea status quo-ului, la schimbarea guvernărilor care sunt în momentul de față. (...) Europa trebuie să traverseze toate aceste crize, să fie de fapt destul de unită în a-și promova în continuare proiectele pe bază de valori și ca toate statele aceste europene să conlucreze împreună pentru a depăși de fapt această situație. Este în primul rând vorba despre inclusiv efectele războiului din Orientul Mijlociu, vedem chiar acolo că a afectat atât Europa, cât și America”, a declarat expertul în științe politice la emisiunea „În Context” de la Moldova 1.
Ascensiunea extremelor politice poate avea consecințe asupra priorităților europene, inclusiv asupra extinderii Uniunii Europene. În acest context, avansarea reformelor și a negocierilor de aderare rămâne esențială pentru Republica Moldova întru menținerea ritmului parcursului european.
„Oricare extremă este nocivă pentru proiectul european, pentru politica de extindere a Uniunii Europene și pentru chiar securizarea spațiului european prin susținerea Ucrainei în războiul său de supraviețuire. Deci putem spune cu certitudine că nu va fi o veste bună referitoare la parcursul european al Republicii Moldova. Foarte multe progrese și deschiderea tuturor acestor capitole trebuie să se producă înainte ca să avem poate anumite probleme la alegerile franceze, de asemenea vedem același fenomen și în Germania”, a avertizat Laurențiu Pleșca.
Manifestațiile nu sunt alimentate de o singură revendicare, ci reunesc grupuri și activiști cu obiective diferite, iar nemulțumirea față de autorități poate deveni un factor comun, de care unele partide ar putea profita în perspectiva alegerilor.
„Am văzut, de asemenea, s-au alăturat protestatarii de serviciu, cum ar fi Vestele Galbene, dar și alte grupuri importante de protest din Franța și pe care le vedem în alte state europene, și anume cei care susțin statul Palestina. Deci sunt nenumărate grupuri care de fapt au ieșit la aceste manifestații și au avut de fapt motive diferite, dar catalizatorul tuturor a fost de fapt o critică la adresa autorităților. Iar, din punctul meu de vedere, toate aceste manifestații sunt și cu iz electoral, pentru că în primul rând ele cumva merg să întărească poziția unor partide, cum ar veni partidele de extremă dreapta din Franța, care cel mai probabil vor beneficia de creșteri în sondaje”, a explicat Laurențiu Pleșca.
În acest context este adus exemplul Franței, unde scumpirile, nemulțumirile privind educația și prețurile la carburanți influențează dezbaterea politică înaintea alegerilor prezidențiale. Pleșca afirmă că președintele freancez încearcă să răspundă acestor revendicări, inclusiv prin identificarea unor soluții pentru aprovizionarea cu combustibil și reducerea prețurilor.
„Emmanuel Macron, în adresarea sa către cetățenii Franței a menționat, desigur, problemele în educație, că există cerințe legitime din partea tinerilor care au ieșit la protest, dar, atenție, a menționat inclusiv un lucru foarte important, și anume că înțelegem că este o nemulțumire constantă referitoare la prețuri, la carburanți, care se traduce, desigur, cu scumpiri în lanț pentru toate categoriile și toate produsele. (...) Încearcă să găsească cele mai bune soluții pentru aprovizionarea Franței cu combustibil și reducerea prețurilor la pompă, pentru că merge acum la un turneu în țările din Golf în plină criză”, a subliniat expertul.
Potrivit lui Pleșca, partidele extreme încearcă să transforme nemulțumirile economice în capital politic, invocând probleme de criză. Aceste mesaje pot avea rezonanță în rândul grupurilor vulnerabile, într-un context în care guvernele trebuie să gestioneze simultan presiunile sociale și provocările de securitate.
„Aceștia vin cu mesaje destul de targetate pentru majoritatea păturilor sociale, inclusiv cele vulnerabile, de aceea și vedem în Franța că ies nenumărate grupuri, pentru că acestea alimentează, de fapt, nemulțumirea și vin să urce pe valul acesta de crize perpetue, criza energetică, criza economică, Europa se înarmează, dar ar trebui să aloce bani pentru educație sau pentru creșterea salariilor și pensiilor. Este o situație foarte complicată prin care continentul european trece, mai ales când vorbim inclusiv despre războiul din Ucraina și relațiile transatlantice”, a conchis expertul în științe politice.
Aproape 2.400 de persoane au fost reținute în urma protestelor desfășurate în Franța în weekendul trecut, dintre care un număr-record de peste 1.000 la Paris, potrivit DW.
Sute de mii de oameni au ieșit în stradă în mai multe orașe, nemulțumiți de creșterea costului vieții și de degradarea sistemului de educație. Manifestațiile, izbucnite în ultimele săptămâni, au reunit studenți, funcționari publici și membri ai mișcării „Vestele galbene”. Într-o adresare publică, liderul de la Paris, Emmanuel Macron, promite o investigație transparentă și măsuri sporite de securitate.
Alte 200 de persoane au fost arestate la Milano, pe 18 octombrie, unde protestatarii au jefuit magazine și au distrus bunuri în zona pieței centrale Duomo. Ciocnirile de la Milano au izbucnit împotriva creșterii costului vieții și au continuat a doua zi.
Proteste similare au avut loc și în orașele Bologna și Torino, din nordul țării, transmite Euronews. Duminică, forțele de ordine au folosit gaze lacrimogene și tunuri cu apă pentru a împrăștia grupurile de protestatari din piața centrală din Milano, iar imaginile video au surprins tineri, îmbrăcați în principal în negru, mulți dintre ei cu măști pe față, aruncând cu obiecte în mașinile de poliție.
De asemenea, mii de tineri albanezi au manifestat sâmbătă, 17 octombrie, în centrul capitalei Tirana, cerând demisia premierului Edi Rama, pe fondul nemulțumirilor legate de corupție, lipsa locurilor de muncă și costurilor mari educației, sprijin financiar și perspective de angajare după absolvirea facultății.
CITIȚI ȘI:
[Nemulțumiri legate de corupție și lipsa locurilor de muncă în Albania. Mii de tineri cer demisia premierului Edi Ram (https://moldova1.md/p/87895/nemultumiri-legate-de-coruptie-si-lipsa-locurilor-de-munca-in-albania-mii-de-tineri-cer-demisia-premierului-edi-rama)
