Masterat obligatoriu și o nouă probă pentru viitorii profesori: „Trebuie să demonstreze competențe de predare”
Pregătirea viitorilor profesori va pune un accent mai mare pe practica pedagogică, psihopedagogie și capacitatea de a adapta lecțiile la nevoile elevilor. Studenții vor merge în școli încă din primul an de facultate, iar la finalul studiilor vor trebui să demonstreze nu doar cunoștințe solide, ci și competențe de predare.
„Trecem de la un model academic, cu discipline separate pe categorii, la un model de configurare a curriculumului universitar pe cinci piloni fundamentali: disciplinele de specialitate, didactica disciplinelor predate, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea. Studentul trebuie nu doar să-și fundamenteze cunoștințele în domeniul său, ci să știe și cum să le predea”, a declarat secretara de stat a Ministerului Educației și Cercetării (MEC), Valentina Olaru, în cadrul emisiunii „Bună dimineața” de la Moldova 1.
Noua concepție privind formarea inițială a cadrelor didactice, propusă pentru consultări publice, prevede o legătură mai strânsă între universități și școlile în care studenții își vor desfășura activitatea. Aceștia vor începe prin observarea activităților în clasă, apoi vor preda sub îndrumarea profesorilor-mentori și vor dobândi treptat mai multă autonomie.
„În primul an vor merge într-o practică pedagogică de observare, în primul semestru, în care vor vedea cum funcționează o clasă. Pe urmă, în următorul semestru, vor începe să predea ghidați de către profesorii-mentori din școlile-bază de practică. Ulterior, vor deveni mult mai autonomi și vor preda fără să fie asistați sau ghidați de cineva”, a explicat Valentina Olaru.
Potrivit secretarei de stat, scopul este ca absolvenții să intre în școală cu abilitățile necesare pentru a gestiona o clasă, fără să fie nevoiți să învețe abia după angajare cum să-și organizeze lecțiile.
„Este bine ca fiecare student să poată fi un bun profesor atunci când intră în sala de clasă, nu să-și facă practica pedagogică încă vreo doi ani de zile pe elevi, până se adaptează”, a subliniat reprezentanta MEC.
O altă schimbare vizează evaluarea la absolvire. Pe lângă teza de licență sau de master, viitorii profesori vor susține o probă practică, în cadrul căreia vor proiecta și susține o lecție, apoi își vor analiza propria activitate.
„Apare o probă practică, o lecție care trebuie să fie proiectată, observată și evaluată, iar studentul trebuie să o analizeze reflexiv. Apare și o probă integratoare, în care studentul trebuie să demonstreze nu numai ce știe, ci și competențe de predare”, a precizat Valentina Olaru.
Incluziunea devine parte componentă a cursurilor
Noua abordare prevede și consolidarea pregătirii psihopedagogice, astfel încât viitorii profesori să poată gestiona mai bine diversitatea elevilor, să le înțeleagă nevoile și să adapteze procesul de predare, inclusiv pentru copiii cu cerințe educaționale speciale.
„De fiecare dată când studiem un subiect, ar trebui să ne punem întrebarea cum acest subiect poate fi adaptat la cerințele educaționale ale unui anumit copil. Și atunci aceasta devine o parcursă transversală în cadrul tuturor disciplinelor, ceea ce îi va ajuta pe viitorii studenți să aibă o mai mare încredere în competențele lor de a răspunde copiilor cu cerințe educaționale speciale”, a explicat secretara de stat.
Masteratul, obligatoriu pentru viitorii profesori de gimnaziu și liceu
Potrivit Valentinei Olaru, viitorii profesori care vor preda la gimnaziu și liceu vor trebui să finalizeze studiile de masterat în cel mult cinci ani de la absolvirea licenței. Pentru cadrele didactice din învățământul primar și preșcolar, această obligație nu se aplică.
Cei care nu vor obține masteratul în termenul stabilit nu își vor pierde dreptul de a preda, însă li se va aplica o depunctare cu cinci clase de salarizare.
Începând cu acest an, se cere o medie de cel puțin 7 pentru admiterea la studii pedagogice. La repartizarea tinerilor specialiști, reușita academică face diferența.
„Dacă vorbim despre repartizarea pe care o face Ministerul Educației, există concurs. Și atunci, în unele cazuri, nici media 9 nu îți asigură posibilitatea de a intra prin repartizare într-o instituție. Avem instituții la care sunt 5-6 pretendenți și atunci, media cu care intră acești studenți în școală variază de la 9 la 9.5 pentru că, într-adevăr, sunt instituții pe care bătălie este mare”, a conchis Valentina Olaru.
Noua concepție de formare inițială a cadrelor didactice a fost prezentată pe 15 octombrie. Documentul prevede mai multă practică pedagogică, mentorat din partea profesorilor cu experiență și susținerea unei lecții publice la absolvire.
Modelul urmează să fie aplicat începând cu anul universitar 2027–2028, însă nu îi va viza pe studenții care deja își efectuează studiile.
CITIȚI ȘI:
