Reforma APL: Peste 4 miliarde de lei pentru comasarea primăriilor, posibile disponibilizări și restricții la vânzarea patrimoniului raioanelor
Peste patru miliarde de lei pentru stimularea comasării primăriilor, posibile disponibilizări ale angajaților din administrația publică locală (APL) și interdicția de a vinde clădirile și alte bunuri ale consiliilor raionale înainte de reorganizare. Sunt câteva dintre prevederile noului proiect de lege privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, discutat marți, 20 octombrie, în cadrul ședinței secretarilor generali ai Guvernului. Documentul stabilește regulile după care ar urma să fie reorganizate primăriile și raioanele, în perspectiva alegerilor locale din 2027.
Potrivit estimărilor din nota informativă a proiectului, pentru stimularea financiară a localităților care au decis să se unească voluntar ar fi necesare aproximativ 4.22 miliarde de lei. Din această sumă, 3.5 miliarde de lei sunt prevăzute pentru dezvoltarea infrastructurii, 650 de milioane de lei - pentru susținerea bugetelor locale, iar alte 70 de milioane de lei - pentru pregătirea procesului de amalgamare. Suma este mai mică decât cea anunțată inițial de Guvern, la prezentarea conceptului reformei administrativ-teritoriale. Atunci, Executivul își propunea să aloce 6.49 miliarde de lei pentru perioada 2026–2030.
Cele 4.22 miliarde de lei reprezintă un necesar financiar estimat, nu fonduri deja alocate integral. Potrivit proiectului, stimulentele sunt destinate unităților administrativ-teritoriale care au finalizat procedura de amalgamare voluntară până la 31 august 2026 și care urmează să fie reorganizate în baza noii legi. O parte dintre transferurile financiare ar putea fi acordate chiar înainte de constituirea oficială a noilor primării.
Reorganizarea ar putea avea consecințe și pentru angajații administrației publice locale. Primăriile și autoritățile raionale care vor fi lichidate vor trebui să-și preavizeze personalul, conform legislației. În perioada de preaviz, angajaților li se va putea propune transferul sau angajarea în instituțiile care preiau atribuțiile vechilor administrații ori în structurile nou-create.
„În cazul în care transferul personalului [...] nu este posibil, disponibilizarea acestuia se efectuează în condițiile Legii nr. 158/2008 și ale Codului muncii”, se arată în proiect.
Documentul nu precizează câți angajați ar putea fi afectați.
O altă măsură vizează patrimoniul raioanelor. Proiectul propune interzicerea înstrăinării bunurilor imobile și a mijloacelor fixe aflate în proprietatea publică a acestora, pentru perioada de tranziție către noua organizare administrativă.
Interdicția ar urma să se aplice din momentul publicării legii și până la constituirea noilor autorități locale. Vor fi permise doar transferurile gratuite ale acestor bunuri către stat sau către unitățile administrativ-teritoriale de nivelul întâi, în condițiile legii.
Totodată, până la 15 mai 2027, autoritățile locale vizate de reformă ar urma să înceapă inventarierea patrimoniului, pentru a pregăti transmiterea bunurilor către noile administrații. În funcție de atribuțiile care vor fi transferate, unele clădiri și bunuri ale raioanelor ar putea ajunge în proprietatea primăriilor sau a statului.
Proiectul prevede reorganizarea administrației locale și înlocuirea actualelor raioane cu trei regiuni administrative: Nord, Centru și Sud. Sediile autorităților regionale ar urma să fie la Bălți, Chișinău și, respectiv, Cahul. Municipiile Chișinău, Bălți și Taraclia ar urma să aibă statut de unități administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, iar Găgăuzia își va păstra statutul special.
Potrivit proiectului, noua organizare administrativ-teritorială ar urma să intre în vigoare odată cu primul tur al alegerilor locale generale din 2027. Unele prevederi referitoare la stimulentele financiare, patrimoniu și personal ar urma însă să intre în vigoare mai devreme, la data publicării legii.
Precizăm că prevederile se află deocamdată la etapa de proiect și ar putea suferi modificări în urma consultărilor publice, a procesului de avizare și a examinării în Guvern și Parlament.
Reforma administrativ-teritorială este justificată de Guvern prin fragmentarea administrației locale și capacitatea financiară redusă a multor primării. Republica Moldova are în prezent aproape 900 de primării, dintre care peste 85% administrează localități cu mai puțin de 3.000 de locuitori. Potrivit autorităților, această fragmentare îngreunează atragerea investițiilor, angajarea specialiștilor și dezvoltarea infrastructurii locale, în condițiile în care o parte considerabilă a bugetelor este cheltuită pentru întreținerea aparatului administrativ.
Potrivit configurației propuse în noul proiect, numărul primăriilor ar urma să scadă la 273. Autoritățile susțin că administrațiile mai mari vor putea gestiona mai eficient serviciile publice, vor avea mai multe posibilități de a angaja specialiști și vor putea atrage investiții și fonduri europene.
Reforma este însă contestată de o parte dintre reprezentanții administrației locale și de opoziție, care și-au exprimat îngrijorarea privind reducerea autonomiei locale, centralizarea deciziilor și îndepărtarea administrației de cetățeni. Guvernul susține că reorganizarea nu presupune dispariția satelor, ci unificarea structurilor administrative, iar serviciile publice ar urma să rămână accesibile locuitorilor.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat recent că legile necesare implementării reformei administrativ-teritoriale ar urma să fie adoptate cel târziu în a doua jumătate a lunii noiembrie 2026.
CITIȚI ȘI:
[R. Moldova ar putea avea încă o zonă în afară de Nord, Centru și Sud, așa cum prevede reforma administrativ-teritorială: Explicațiile premierului Tofan](R. Moldova ar putea avea încă o zonă în afară de Nord, Centru și Sud, așa cum prevede reforma administrativ-teritorială: Explicațiile premierului Tofan)
