Regiunea transnistreană, refugiu pentru persoanele anchetate de autoritățile de la Chișinău: ,,Aceasta nu înseamnă că urmărirea penală nu este dusă la capăt"
Regiunea transnistreană rămâne un teritoriu în care numeroase persoane suspectate de infracțiuni se refugiază pentru a evita autoritățile de la Chișinău. Deși anchetele pot continua, identificarea și reținerea celor care se ascund în stânga Nistrului sunt îngreunate de lipsa controlului efectiv asupra regiunii.
În practică, autoritățile pot ajunge să îi identifice și să îi rețină abia atunci când aceștia părăsesc regiunea, a recunoscut ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin.
Persoanele care fug în regiunea transnistreană după comiterea unor infracțiuni pe malul drept al Nistrului, inclusiv în localitățile din Zona de Securitate, pot evita o perioadă reținerea, însă nu și continuarea anchetelor penale. În astfel de situații, poliția nu poate interveni în regiune în aceleași condiții ca pe teritoriul controlat de Chișinău.
„Înțelegeți că nu poate fi vorba de o comunicare între organele de aplicare a legii din Republica Moldova și așa-zisele autorități din stânga Nistrului. Totodată, atunci când sunt astfel de cazuri, aceasta nu înseamnă că procedura este stopată saua ceasta nu înseamnă că urmărirea penală nu este dusă la capăt și dosarul nu ajunge, în funcție de deciziile procurorului, în instanța de judecată”, a declarat ministra, la emisiunea „Pe Față”, de la Moldova 1.
Pentru cei care se ascund în stânga Nistrului, părăsirea regiunii poate însemna și riscul de a fi depistați.
Odată ajunși în zone unde instituțiile de drept pot interveni, aceștia pot fi supuși măsurilor legale, în funcție de statutul lor procesual.
„Mai devreme sau mai târziu, aceste persoane, care, după cum spuneam, fie că sunt date în urmărire națională, ele părăsesc teritoriul din stânga Nistrului, inclusiv avem procedură când sunt dați în urmărire internațională și atunci sunt aplicate acele prevederi legale, fie că vorbim de consemnele la frontieră, fie că vorbim de notificările prin sistemul Interpol. Am avut atâtea cazuri când persoane date în urmărire internațională au fost identificate în alte țări”, a explicat Misail-Nichitin.
La începutul anului 2026, aproximativ 10.000 de persoane se aflau în urmărire internațională, potrivit șefei de la MAI. Ea nu a precizat însă câte dintre acestea s-ar afla în regiunea transnistreană.
Cazul Iancovschi
O altă situație discutată în cadrul emisiunii a fost cea a lui Vitalie Iancovschi, prezentat drept așa-numit ambasador al Osetiei de Sud în regiunea transnistreană. Deși a fost declarat persona non grata în Republica Moldova, acesta se află în continuare în regiunea transnistreană, în pofida interdicției de intrare pe teritoriul țării.
„Orice persoană non grata nu poate intra pe teritoriul Republicii Moldova prin punctele de control care sunt sub controlul autorităților constituționale. Bineînțeles că această persoană putea intra pe teritoriul Republicii Moldova doar prin stânga Nistrului, care nu este controlată de autoritățile constituționale. Mai mult ca atât, această persoană, din informațiile oficiale, a intrat pe teritoriul Republicii Moldova în luna ianuarie, înainte de a fi declarată persoană non grata”, a precizat ministra.
După declararea lui Iancovschi drept persoană indezirabilă, nu a fost înregistrată nicio nouă intrare a acestuia prin punctele de trecere a frontierei controlate de autoritățile constituționale, a adăugat ministra.
Fostul viceministru polonez al Justiție, în regiunea transnistreană? Ce știe MAI
În luna august curent, s-a vehiculat că fostul viceministru polonez al Justiției, Marcin Romanowski, s-ar afla în regiunea transnistreană. Întrebată dacă autoritățile moldovenești pot confirma prezența acestuia în regiune, ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, nu a confirmat, dar nici nu a infirmat ipoteza.
„Regiunea din stânga Nistrului are vulnerabilitatea din punct de vedere al faptului că mai multe persoane se refugiază, metaforic vorbind, în această regiune. Totodată, statutul sau responsabilitatea legală a acestora nu se schimbă în dependență de statutul, funcția sau poziția pe care o au”, a punctat ministra.
Potrivit datelor prezentate anterior de Ministerul Afacerilor Interne, peste 200 de persoane condamnate sau vizate de hotărâri judecătorești s-ar afla în regiunea transnistreană.
Printre acestea se numără foștii deputați Alexandr Nesterovschi, condamnat la 12 ani de închisoare, și Irina Lozovan, condamnată la șase ani, precum și fostul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov, condamnat la 12 ani de pușcărie.
În cazul fostului șef al Inspectoratului General al Poliției, Alexandru Pînzari, condamnat la trei ani de închisoare, autoritățile suspectează că acesta s-ar ascunde, de asemenea, în regiune.
CITIȚI ȘI:
