Alegerile din Găgăuzia | Analiști: Nu există conflicte, dar ar putea să ne îngrijoreze că procesul nu va fi dus cu succes până la sfârșit
Relațiile dintre Chișinău și Comrat continuă să fie marcate de lipsa de deschidere și cooperare instituțională, în ajunul alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei și al scrutinului pentru alegerea bașcanului autonomiei. Acestea se reflectă atât în organizarea proceselor electorale, cât și în percepția cetățenilor asupra relațiilor dintre autoritățile centrale și cele din autonomie.
În cadrul unor discuții organizate de Asociația Presei Independente, analistul politic Igor Boțan a remarcat că ruptura în relația cu Găgăuzia a fost generată începând cu anul 2023 din cauza lui Ilan Șor și a partidului său.
„Avem în vedere toată perioada conflictuală legată de depășirea sindromului Șor care s-a manifestat plenar în Găgăuzia începând cu 2023 din cauza lui Șor și a partidului a intervenit această ruptură care iată abia acum încearcă să fie depășită. Lucrurile se desfășoară de o manieră mai mult pașnică, civilizată. Nu există conflicte, dar ar putea în acest moment să ne îngrijoreze că procesul nu va fi dus cu succes până la sfârșit”, a declarat analistul politic.
Un alt exemplu al lipsei de cooperare îl oferă Comisia Electorală Centrală (CEC). Vicepreședintele CEC, Pavel Postica a vorbit despre faptul că administrația autonomiei refuză să asigure logistica necesară pentru organizarea scrutinelor.
„Nici nu ne-au răspuns. Adunarea Populară a zis că nu are nici un sediu, dar Comitetul Executiv nici măcar nu ne-a răspuns la solicitarea noastră de a oferi sediu. Noi efectiv am închiriat spații din bani publici și plătim chirie pentru două birouri în cadrul Universității de la Comrat. Da, evident la prețurile minime prevăzute prin hotărârile corespunzătoare de Guvern, dar efectiv nu sunt puse la dispoziție cu titlul gratuit, așa cum se întâmplă în fiecare scrutin”, a spus Pavel Postica.
Și la nivelul populației din autonomie persistă percepția unor relații tensionate între autoritățile locale și cele centrale.
„Circa jumătate din respondenți, 50 de procente consideră că relațiile dintre autoritățile autonomiei cu cele naționale sunt rele. Mai mult decât atât, ce am observat noi, o bună parte, dacă nu majoritatea politicienilor locali, de multe ori, eșecul actului de guvernare pe care îl au acolo îl dau pe seama Chișinăului și ei artificial creează impresia asta că în toate probleme Chișinăul este vinovat”, a comentat analistul politic Igor Bucătaru.
Amintim că în cursa pentru funcțiile din administrația autonomiei s-au înscris opt candidați la funcția de bașcan și alți 135 pentru cele 35 de mandate în Adunarea Populară de la Comrat.
Scrutinul va avea loc pe 15 noiembrie, în 67 de secții de votare. Fiecare dintre acestea urmează să fie monitorizată de câte un observator Promo-LEX.
CITIȚI ȘI:
