Componente occidentale în mii de arme rusești. Nicu Popescu propune o instituție europeană pentru combaterea eludării sancțiunilor
Uniunea Europeană ar trebui să creeze o instituție care să identifice rețelele ce ocolesc sancțiunile impuse Rusiei și să ajute statele membre să blocheze accesul Moscovei la componente tehnologice folosite în producția de armament. Propunerea aparține emisarului special al președintei Maia Sandu, Nicu Popescu, și fostului oficial portughez Tiago Antunes, într-un articol publicat pe 22 octombrie de Carnegie Europe.
Rachetele, dronele și vehiculele blindate rusești continuă să utilizeze componente fabricate în Germania, Japonia, Țările de Jos, Coreea de Sud, Elveția, Regatul Unit și Statele Unite, în pofida sancțiunilor impuse Moscovei după invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022. Până în august 2026, ucrainenii identificaseră 5.816 astfel de componente în 202 de sisteme de armament rusești doborâte sau găsite neexplodate pe teritoriul Ucrainei. Unele componente au fost fabricate în 2025 sau chiar în 2026, potrivit oficialilor ucraineni.
În acest context, emisarul special al președintei Maia Sandu, Nicu Popescu, și fostul oficial portughez Tiago Antunes propun crearea unei instituții europene care să identifice rețelele ce ocolesc sancțiunile și să contribuie la blocarea accesului Rusiei la tehnologiile utilizate în producția de armament. Propunerea a fost prezentată într-un articol publicat pe 22 octombrie de Carnegie Europe.
Autorii susțin că Uniunea Europeană nu are o agenție centrală responsabilă de aplicarea sancțiunilor, iar eforturile de combatere a încălcărilor depind în principal de autoritățile naționale. Acestea nu dispun întotdeauna de suficiente resurse umane și tehnice pentru a identifica și investiga rețelele care facilitează eludarea restricțiilor.
Popescu și Antunes afirmă că europenii s-au bazat mult timp pe mecanismele americane de control al sancțiunilor, în special pe Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC). Totuși, potrivit celor doi, diferențele tot mai mari dintre prioritățile politice ale Washingtonului și interesele Uniunii Europene fac necesară dezvoltarea unor capacități proprii de aplicare a sancțiunilor.
Cei doi propun crearea unei agenții europene cu atribuții executive, care să poată interveni direct în investigarea încălcărilor. Întrucât statele membre ar putea să nu accepte transferul unor asemenea competențe către Bruxelles, autorii prezintă și o alternativă: un centru european care să colecteze și să analizeze informații, să identifice persoanele și companiile implicate și să sprijine autoritățile naționale în investigații comune.
O astfel de structură ar putea colabora cu anchetatorii din statele membre și ar putea ajuta Uniunea Europeană să exercite presiuni diplomatice asupra țărilor terțe pentru a limita reexportul către Rusia al tehnologiilor supuse restricțiilor.
Autorii subliniază că aplicarea mai strictă a sancțiunilor nu va elimina toate căile prin care Rusia obține componente occidentale, dar ar putea reduce cantitatea de tehnologii care ajunge la industria sa militară. Printre măsurile posibile se numără înghețarea conturilor, identificarea beneficiarilor reali ai companiilor implicate, investigarea tranzacțiilor cu criptomonede și tragerea la răspundere a persoanelor și firmelor care contribuie în mod deliberat la eludarea sancțiunilor.
În opinia lui Nicu Popescu, reducerea accesului Rusiei la aceste componente ar limita capacitatea sa de a produce armament și ar contribui la securitatea Ucrainei și a statelor europene.
Amintim că oligarhul fugar moldovean Ilan Șor, care se află în prezent în Rusia, a creat o vastă rețea financiară subterană numită A7, concepută ca un sistem de plată internațional alternativ utilizat de Kremlin pentru a ocoli sancțiunile occidentale. Operând în strânsă colaborare cu banca rusă de stat Promsviazbank (PSB), rețeaua hibridă combină transferurile bancare tradiționale, tranzacțiile crypto (prin platforma A7 International bazată pe USDT) și un circuit masiv de bani gheață.
Investigațiile jurnalistice internaționale au dezvăluit că, pe parcursul a doar nouă luni (noiembrie 2024 – iulie 2025), rețeaua a colectat și procesat de pe piețele din Moscova peste 283 de tone de ruble în numerar (echivalentul a 14 miliarde de dolari), rulând concomitent alte 6,9 miliarde de dolari prin sistemul bancar global către destinații precum China sau Emiratele Arabe Unite.
Pe lângă facilitarea comerțului clandestin cu petrol iranian și armament, acest mecanism ilegal de spălare de bani a fost utilizat de Șor și serviciile secrete ruse pentru finanțarea hibridă a destabilizărilor politice și cumpărarea masivă de voturi în Republica Moldova. Ca urmare a acestor activități de eludare a blocajelor financiare internaționale, Statele Unite ale Americii au impus sancțiuni totale împotriva întregii rețele A7 la începutul lunii octombrie 2026.
CITIȚI ȘI:
