Diaconu, după atacul cibernetic: „Riscurile directe sunt foarte mici”, dar cresc exponențial dacă cetățenii divulgă date suplimentare
Riscurile directe pentru cetățeni, după atacul cibernetic în urma căruia au fost extrase date personale asociate cu aproximativ 750.000 de IDNP-uri, sunt, în acest moment, foarte mici, a declarat directorul Centrului Național de Management al Crizelor, Serghei Diaconu, în ediția din 27 octombrie a emisiunii „Pe Față” de la Moldova 1.
Potrivit oficialului, datele sustrase nu permit, de unele singure, accesarea cardurilor bancare sau transferarea proprietăților, însă ar putea fi folosite de escroci pentru a câștiga încrederea oamenilor și a-i convinge să divulge informații mult mai sensibile.
Serghei Diaconu susține că autoritățile au intervenit pentru a opri extragerea datelor, iar serviciile digitale afectate au fost verificate și repuse treptat în funcțiune. Investigația privind amploarea incidentului și vulnerabilitățile exploatate nu este însă finalizată, iar autorii atacului nu au fost identificați.
„Din ce am monitorizat noi, riscurile la moment sunt foarte mici. Riscurile directe pentru cetățeni sunt foarte mici. Desigur, dacă cetățeanul va fi contactat și va da mai multă informație, riscurile cresc exponențial. De aia a fost și solicitarea și adresarea autorităților către cetățeni să fie foarte atenți la mesajele care o să vină acum și la încercările escrocilor de a contacta și de a se prezenta ca reprezentanți ai băncii sau ai altor organe. Dar, la moment, doar cu acele date care au fost extrase, direct să le folosești în scopuri infracționale este practic imposibil”, a spus oficialul.
Ce pot face atacatorii cu datele extrase
Potrivit șefului Centrului Național de Management al Crizelor, cea mai mare parte a informațiilor extrase vizează IDNP-urile cetățenilor. Pe lângă acestea, au fost sustrase și informații asociate unor servicii și documente, inclusiv certificate medicale, certificate de căsătorie și alte date personale.
„În mare parte vorbim despre IDNP. Adică acel cod al fiecărui cetățean, care nu este unul foarte problematic. Oricum, noi avem tendința ca acest IDNP să îl arătăm peste tot. Dar, pe lângă aceste 750.000 de sustrageri de IDNP, au fost, desigur, și serviciile conectate la ele. De exemplu, un certificat medical sau certificate de căsătorie sau alte informații. Dar nu vorbim despre aceleași cifre, pentru că sunt mult mai mici aceste cifre. Trebuie să înțelegem, să facem divizarea între ce poate fi folosit, ce poți face cu aceste date. Cu aceste date nu poți procesa cardurile bancare. Cu aceste date nu poți transcrie mașina de pe un cetățean pe altul sau apartamentul. Deci, financiar, suntem destul de safe”, a explicat Diaconu.
Diaconu a spus că accesul la un serviciu nu depinde doar de acest cod, fiindcă, în majoritatea cazurilor, este necesară și autentificarea în doi pași. El a recunoscut însă că IDNP-ul este ușor de aflat, iar problema reală apare când datele sunt combinate.
„Nu doar IDNP. Este nevoie și de o parolă. Este nevoie și de o identificare în doi factori. În majoritatea cazurilor, identificarea se face în doi pași. Respectiv, doar cu IDNP-ul curat, care, vă spun, probabil nu este cel mai dificil să-l obții acum, pentru că îl lăsați în diverse locuri, chiar și când vă duceți la bancă sau vă duceți să procurați anumite obiecte sau să luați un credit, el practic este peste tot. Problema nu este doar în IDNP. Sunt alte informații care sunt mult mai sensibile și atunci corelarea lor poate să devină o problemă mare”, a declarat Diaconu.
Vulnerabili suntem pentru că foarte multe sisteme sunt vechi
Întrebat care au fost primele măsuri și ce breșe arată atacul, Diaconu a spus că prima decizie a fost suspendarea serviciilor, pentru a opri scurgerea datelor. El a explicat că serviciile au fost repuse în funcțiune pe rând, după verificare, și a recunoscut că investigația privind vulnerabilitățile nu este încă finalizată. Oficialul a legat expunerea de vechimea sistemelor și de rapiditatea cu care evoluează instrumentele folosite de atacatori.
„Primele măsuri de întreprins a fost să fie tocmai suspendate serviciile, să oprim aceste date să nu fie scurse. Și acele servicii, după verificarea lor, au început să fie repuse în funcțiune pe rând. Nu avem încă o investigație finalizată. Se lucrează la acest capitol. Vulnerabili suntem pentru că foarte multe sisteme sunt vechi. Evoluția sistemelor care caută breșe este una spectaculoasă, una care poate genera mii de verificări pe secundă”, a adăugat el.
Despre serviciile oprite, oficialul a dat ca exemple eliberarea de licențe și de certificate.
„Au fost mai multe servicii oprite. Servicii de gen licență, eliberarea de licență, servicii de gen eliberarea de certificate. Dar, imediat după ce s-a verificat fiecare serviciu în parte și s-a început lucrul pentru a vedea dacă au fost acolo vulnerabilități, pentru excluderea lor, respectiv serviciile au fost repuse în funcțiune”, a explicat Diaconu.
De ce trebuie să fie atenți cetățenii
Chiar dacă datele extrase nu permit, în mod direct, efectuarea unor operațiuni financiare, acestea ar putea fi folosite pentru tentative de escrocherie. De exemplu, o persoană ar putea fi contactată de cineva care îi cunoaște numele, IDNP-ul sau anumite informații despre familie și care se prezintă drept angajat al unei bănci ori al unei instituții publice.
Potrivit lui Diaconu, astfel de detalii pot face ca apelul să pară credibil și să determine victima să ofere, la rândul său, date confidențiale, precum informații despre cardul bancar, conturi sau coduri de autentificare.
„Dacă cineva te sună și ți se adresează pe nume și familie și îți mai dă și unul sau două detalii legate din ceea ce ar trebui să cunoască, clar că ai mai multă încredere. Și atunci poți să divulgi date, ceea ce sunt deja periculoase, pentru că ai putea să dai cardul bancar sau numărul de cont sau alte date”, a avertizat directorul Centrului Național de Management al Crizelor.
El a îndemnat cetățenii să verifice identitatea persoanelor care îi contactează și să nu ofere informații confidențiale doar pentru că interlocutorul pare să cunoască detalii despre ei.
„Cetățenii trebuie să fie foarte atenți la mesajele care o să vină acum și la încercările escrocilor de a contacta și de a se prezenta ca reprezentanți ai băncii, ai poliției sau ai altor organe”, a declarat Diaconu.
Orice solicitare neobișnuită trebuie verificată prin canalele oficiale ale instituției sau băncii vizate. Cetățenii nu trebuie să divulge parole ori coduri de autentificare și nici să confirme operațiuni pe care nu le-au inițiat.
Întrebat de ce informațiile oficiale detaliate despre incident au fost publicate abia pe 27 octombrie, deși atacul începuse cu câteva zile mai devreme, Diaconu a spus că autoritățile au urmărit, în primul rând, să oprească extragerea datelor, să limiteze efectele atacului și să verifice informațiile înainte de a le comunica public.
El a adăugat că tentativele de acces neautorizat au avut loc în mai multe valuri și că instituțiile responsabile continuă să analizeze incidentul.
Autorii atacului nu au fost identificați
„În momentul de față nu ați identificat autorii. Se fac aceste verificări și când vor fi cunoscute plus-minus de unde a venit acest val sau valuri, o să ieșim și cu această informație”, a spus oficialul.
Diaconu a subliniat că prioritatea autorităților rămâne securizarea sistemelor, eliminarea vulnerabilităților și prevenirea unor noi extrageri de date.
Amintim că datele personale ale circa 750.000 de cetățeni au fost extrase neautorizat în urma atacului asupra sistemelor guvernamentale din 19-23 octombrie. Potrivit investigațiilor preliminare, informațiile sustrase includ nume și numere de identificare, date despre familie, pensii, permise de conducere și unele date financiare.
Extragerea a fost oprită pe 23 octombrie, la ora 11:30, însă tentativele de acces neautorizat au continuat în zilele următoare. Agenția de Guvernare Electronică a dispus verificarea a 82 de servicii digitale și a suspendat temporar serviciile vulnerabile, iar acestea au fost restabilite complet pe 26 octombrie. Autoritățile spun că nu au fost identificate modificări neautorizate în registrele de stat și că datele despre cardurile bancare nu au fost afectate.
CITIȚI ȘI:
