De la memorare la gândire algoritmică: Informatica, predată altfel
Informatica predată în școli ar trebui să pună un accent mai mare pe dezvoltarea capacității elevilor de a rezolva probleme, decât pe acumularea unor cunoștințe tehnice complexe. În contextul evoluției rapide a inteligenței artificiale, metodele de predare trebuie adaptate noilor realități, susține Tudor Lapp, formator în cadrul Centrului Național de Inovații Digitale în Educație.
„Într-o clasă cu 20-25 de elevi, doi-trei pot fi viitori informaticieni. (...) Să facem din toți programatori, ca mâine Moldova să fie următoarea națiune de programatori, nu are sens”, a spus Tudor Lapp, invitat la emisiunea „Bună dimineața” de la Moldova 1.
În opinia sa, accentul ar trebui mutat de la memorarea sintaxei și a detaliilor tehnice către înțelegerea modului în care pot fi rezolvate problemele. Tudor Lapp susține că aceste competențe sunt necesare nu doar celor care își doresc o carieră în IT. Capacitatea de a analiza o problemă, de a o structura și de a identifica eventualele erori poate fi folosită în mai multe domenii.
„Procesul îl aplici și la matematică, și la chimie, și la rezolvarea unei probleme de fizică. Și atunci când scrii o compunere la limba română sau un argument la istorie, e super aplicabil, pentru că partea asta de gândire algoritmică e o chestie universală pe care o putem folosi”, a declarat formatorul.
În opinia sa, scopul orelor de informatică nu ar trebui să fie transformarea tuturor elevilor în programatori, ci dezvoltarea unor deprinderi pe care aceștia să le poată folosi în viața de zi cu zi și în profesiile pe care le vor alege. Interesul pentru domeniul IT poate varia de la un elev la altul, iar alegerea unei asemenea cariere nu ar trebui impusă.
Inteligența artificială schimbă modul de predare
Dezvoltarea instrumentelor de inteligență artificială a schimbat semnificativ activitatea programatorilor. Dacă anterior scrierea codului presupunea un proces mai îndelungat, în care specialiștii redactau instrucțiunile și corectau erorile, acum o parte din aceste sarcini pot fi realizate de AI.
Totuși, utilizarea acestor instrumente nu elimină necesitatea cunoștințelor de bază, mai ales atunci când este vorba despre sisteme complexe, care necesită o înțelegere mai profundă a modului de funcționare.
„La nivel de utilizator, dacă vreau să creez o soluție pentru o chestie micuță, pot folosi AI-ul fără probleme, chiar dacă nu am cunoștințe profunde. Dacă vorbim la nivel de sisteme mai mari, acolo îmi trebuie logică”, a menționat Tudor Lapp.
Acesta a atenționat că, fără aceste cunoștințe, utilizatorii pot ajunge rapid la limitele instrumentelor pe care le folosesc și pot întâmpina dificultăți atunci când trebuie să verifice sau să îmbunătățească rezultatele generate.
„Te plafonezi foarte repede dacă tu nu știi chestii mai profunde de programare”, a subliniat invitatul.
Informatica rămâne o disciplină relevantă în școli, însă calitatea predării și dezvoltarea gândirii logice ar trebui să fie prioritare, în locul creșterii numărului de ore sau al încercării de a orienta toți elevii spre o carieră în programare.
CITIȚI ȘI:
