Pregătirea populației pentru situații de criză, discutată la Bruxelles. R. Moldova participă la forumul dedicat dezastrelor naturale și amenințărilor militare
Noile riscuri și amenințări impun o pregătire mai eficientă a populației pentru situații de urgență, atrag atenția experții. Subiectul este discutat la cea de-a noua ediție a Forumului european pentru protecție civilă, desfășurat în perioada 3–4 noiembrie, la Bruxelles, la care participă și Republica Moldova.
Evenimentul cu genericul „Ne pregătim astăzi, pentru a fi pregătiți pentru ziua de mâine” reunește peste 60 de organizații, care prezintă soluții pentru prevenirea și gestionarea crizelor. Republica Moldova este reprezentată de angajați ai Centrului Național de Management al Crizelor și ai Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.
„De fapt, ce ar trebui să înțelegem noi prin protecție civilă? Nu ne referim la aspecte care țin de domeniul militar sau de protecția populației împotriva pericolelor din acest domeniu. Protecția civilă se referă strict la situații de urgență provocate fie de calamități naturale, precum incendii, inundații, cutremure sau secete, cum au fost, de exemplu, cele din această vară, din întreaga Europă, care pot provoca pagube sau pot pune în pericol viața oamenilor, fie de incidente tehnologice. Este vorba inclusiv despre incidente în anumite uzine chimice, în urma cărora substanțe nocive ar putea fi eliberate în aer și ar putea afecta populația, sau despre accidente precum cele de la Cernobîl și Fukushima. Toate acestea intră în acest program complex de protecție civilă”, a explicat expertul în securitate Pavel Horea, la emisiunea „Bună Dimineața” de la Moldova 1.
O dată la doi ani, la Bruxelles se reunesc reprezentanți ai mai multor state pentru a analiza noile riscuri cu care se confruntă Uniunea Europeană (UE) și țările partenere, inclusiv cele care aspiră să adere la Mecanismul de Protecție Civilă al UE.
Participanții urmăresc, de asemenea, identificarea măsurilor necesare pentru pregătirea și gestionarea eventualelor situații de criză.
„De exemplu, Republica Moldova s-a confruntat în această vară cu o situație de acest fel și a beneficiat de mecanismul european atunci când a fost poluat râul Nistru. Republica Moldova a beneficiat de acest sistem, prin intermediul României, iar sprijinul acordat ne-a fost de ajutor. S-au implicat mai multe state, dar România a fost principalul stat care a oferit sprijin. Republica Moldova a beneficiat și ea, ca membru indirect”, a precizat Pavel Horea.
Potrivit expertului, unul dintre principalele obiective ale forumului este identificarea soluțiilor pentru provocările generate de schimbările climatice.
Pavel Horea a subliniat că statele europene trebuie să își consolideze capacitățile de intervenție și să dezvolte sisteme complexe de pregătire și reacție, în condițiile în care perioadele de secetă ar putea deveni tot mai frecvente în următorii ani.
Drone și pene de curent
Un alt aspect căruia i se acordă tot mai multă atenție este pregătirea populației pentru o eventuală invazie sau alte amenințări militare. Expertul a subliniat că războiul din Ucraina le-a demonstrat liderilor europeni cât de urgentă a devenit abordarea acestei probleme.
„Pregătirea populației în acest sens trebuie, de asemenea, actualizată odată cu evoluția tehnologiilor folosite pe câmpul de luptă. Până acum, existau strategii care țineau cont de anumite tipuri de muniții, rachete și așa mai departe. Acum, dronele evoluează foarte rapid. Acestea au schimbat semnificativ situația pe front, precum și natura potențialelor pericole și amenințări la adresa populației. Toate aceste strategii trebuie actualizate periodic, pentru ca autoritățile să fie pregătite în eventualitatea unei situații de urgență”, a declarat Pavel Horea.
Întrebat cât de pregătită este Republica Moldova să facă față unor eventuale întreruperi ale alimentării cu energie electrică, subiect care figurează și pe agenda discuțiilor de la Bruxelles, expertul a subliniat că situațiile de criză pot fi diferite.
Totuși, întreruperile sau sistările livrărilor de energie electrică nu ar reprezenta o premieră nici pentru autorități, nici pentru cetățeni.
„În prezent, instituțiile publice sunt dotate cu generatoare autonome, care le-ar putea asigura o autonomie de 24, 48 sau 72 de ore, în funcție de amploarea crizei, pentru a-și putea desfășura în continuare activitatea și a le putea furniza cetățenilor serviciile esențiale. În Chișinău, în cazul unei întreruperi a alimentării cu energie electrică, furnizarea energiei termice, a apei și a serviciilor de sanitație ar trebui să continue. Acest lucru este important, deoarece Apă-Canal și stațiile de pompare fac parte din infrastructura critică și ar trebui să fie dotate cu sisteme alternative care să asigure alimentarea cu apă și continuitatea serviciilor. În aceste condiții, singura problemă cu care s-ar confrunta oamenii ar fi lipsa energiei electrice. În mod normal, oamenii ar trebui să dispună de baterii externe pentru a-și putea încărca dispozitivele, precum telefoanele și tabletele”, a conchis Pavel Horea.
Republica Moldova participă la Forumul european pentru protecție civilă din 2024. Cea de-a opta ediție a avut loc în perioada 4–5 iunie 2024, tot la Bruxelles, și a marcat prima participare oficială documentată a țării noastre la acest eveniment, după aderarea la Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene.
Acordul de aderare a fost semnat la 29 septembrie 2023, la Chișinău, de ministrul Afacerilor Interne al Republicii Moldova de la acea vreme, Adrian Efros, și de comisarul european pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič.
CITIȚI ȘI:
