„Țara aceasta o să falimenteze”. Tofan anunță reduceri de personal și modificări ale Codului muncii
Statul riscă să intre în faliment dacă nu își reduce cheltuielile și nu diminuează deficitul bugetar, avertizează premierul Vasile Tofan. Potrivit acestuia, ministerele și agențiile au primit deja indicații să reducă cheltuielile și personalul cu până la 30%, în funcție de instituție. În paralel, Guvernul pregătește modificări ale Codului muncii, care ar urma să faciliteze concedierile.
Potrivit prim-ministrului, procesul de reducere a cheltuielilor și a numărului de angajați din sectorul public a fost inițiat încă la începutul lunii septembrie, când ministerele și agențiile au primit indicații privind economiile pe care trebuie să le realizeze.
„La începutul lui septembrie, fiecare minister, agenție a primit indicații apropo de reducerile așteptate de la ei. În anumite cazuri s-a cerut reducerea de 10%, în anumite cazuri s-a cerut reducerea de 30%, de cheltuieli și de personal. În anumite cazuri s-a cerut comasarea instituțiilor”, a declarat Tofan, pe 5 noiembrie, la o emisiune de la TV8.
Șeful Executivului a precizat că disponibilizările nu pot fi făcute imediat, întrucât instituțiile publice trebuie să respecte o serie de proceduri legale. În caz contrar, angajații concediați ar putea fi restabiliți în funcții prin hotărâri judecătorești, iar statul ar urma să suporte cheltuieli suplimentare, inclusiv pentru plata salariilor aferente perioadei în care aceștia nu au lucrat.
„Noi putem să dăm o grămadă de oameni afară, chiar oameni care considerăm că poate nu neapărat au un lucru extrem de relevant. Și judecata o să-i restabilească pe ei într-un an, pentru că nu au fost respectate procedurile. Avem un Cod al muncii care este atât de antic și care îți limitează atât de mult posibilitatea de a lua decizii, încât noi o să încercăm să facem ceva și o să creăm o problemă și mai mare”, a explicat premierul.
În acest context, Tofan a anunțat că Guvernul lucrează la modificarea Codului muncii, pe care îl consideră prea restrictiv pentru angajatori. Potrivit lui, actuala legislație îngreunează atât reorganizarea instituțiilor publice, cât și activitatea companiilor private, care întâmpină dificultăți atunci când încearcă să concedieze angajați.
„Noi trebuie să încurajăm companiile, trebuie să încurajăm instituțiile să angajeze oameni. Ca să poți angaja oameni, trebuie să ai inclusiv libertatea în cazul în care o persoană nu livrează, în cazul în care o persoană te fură – și sunt și așa situații. Angajatorii în sectorul privat au angajați care îi fură, încearcă să-i elibereze și nu pot, pentru că instanța după asta o să vină și o să-l restabilească, pentru că n-ai respectat niște proceduri”, a declarat prim-ministrul.
Tofan a recunoscut că o asemenea reformă ar putea provoca nemulțumiri din partea sindicatelor și a organizațiilor neguvernamentale, însă a insistat că modificările sunt necesare pentru a încuraja angajările și a oferi angajatorilor mai multă flexibilitate.
„Țara asta o să falimenteze dacă noi o să ținem deficitul ăsta de 6% din PIB”
Necesitatea reducerii cheltuielilor este determinată, potrivit premierului, de situația finanțelor publice. Tofan a declarat că deficitul bugetar pentru anul 2026, după rectificare, reprezintă 6% din PIB, nivel pe care îl consideră nesustenabil.
„Noi anul ăsta, după rectificare, avem un deficit bugetar de 6% din PIB. Țara aceasta o să falimenteze dacă noi o să ținem deficitul ăsta de 6% din PIB. Pentru anul viitor ne propunem să aducem deficitul cel puțin sub 5% din PIB. Încă peste un an acest deficit ar trebui să se ducă sub 4% din PIB”, a declarat prim-ministrul.
Reducerea cheltuielilor ar urma să fie realizată treptat, prin revizuirea activității fiecărei instituții. Printre exemplele oferite de premier se numără Agenția „Moldsilva”, care are aproximativ 4.000 de angajați, și Serviciul Antigrindină, unde, potrivit lui, lucrează circa 1.000 de persoane. Premierul a precizat că reorganizările trebuie făcute astfel încât angajații disponibilizați să aibă posibilitatea de a-și găsi alte locuri de muncă, în special în localitățile rurale, unde oportunitățile de angajare sunt limitate.
„Există soluții în care se poate investi în tehnologizarea acestor stații antigrindină. Dar trebuie să te gândești cu un pas înainte: oamenii aceștia pe care îi dai afară, ei ce o să facă? Ei o să rămână în Moldova sau o să plece? Vreau să reducem cheltuielile noastre, pentru că nu le mai putem plăti, dar să o facem și de o manieră responsabilă, în care să le oferim oamenilor o șansă să se angajeze undeva”, a explicat șeful Guvernului.
Precizăm că în urma rectificării bugetului de stat pentru 2026, veniturile au fost estimate la 80.27 miliarde de lei, iar cheltuielile la 103.35 miliarde de lei. Astfel, deficitul a ajuns la 23.07 miliarde de lei, echivalentul a 5.95% din PIB.
CITIȚI ȘI:
