„Un atac terorist digital”. Riscurile după furtul datelor personale a 450.000 de moldoveni, enumerate de experți
Atacul cibernetic asupra sistemelor guvernamentale din Republica Moldova a scos la iveală probleme grave de securitate și coordonare între instituțiile statului, iar consecințele ar putea depăși cu mult furtul datelor personale. Pe lângă riscul unor fraude, incidentul ar putea afecta încrederea cetățenilor în serviciile publice digitale și ar putea întârzia introducerea votului electronic, avertizează experții.
Amploarea incidentului și numărul mare de persoane afectate indică o operațiune complexă, posibil organizată de specialiști din afara țării, susține fostul ministru al Comunicațiilor din România, Răzvan Cotovelea.
„Mai multe detalii nu știu, dar citind sursele publice care au menționat acest incident, este unul foarte grav. Adică, chiar e foarte serioasă situația. (...) Evident că acest atac nu a fost realizat de niște băieți care se plictiseau acasă, n-aveau chef să se ducă la facultate sau la liceu și 'hai să vedem dacă rezistă serverele Guvernului'. Nu. Este un atac prin proxy, care probabil a fost instrumentat de oameni profesioniști, ca să nu spun militari, din afara țării”, a declarat Cotovelea, la emisiunea „Zi de zi” de la Radio Moldova, de la Radio Moldova, ediția din 6 noiembrie.
Potrivit fostului ministru de la București, incidentul ar reprezenta o formă de agresiune organizată în mediul digital, care necesită un răspuns coordonat din partea instituțiilor responsabile de securitatea națională.
„Pentru că este un război invizibil, este un război digital și este un atac terorist digital. Ce s-a întâmplat în Republica Moldova a fost un atac terorist, dar nu cu bombe, ci pur și simplu un atac terorist în mediul digital. Nu au fost nici binefăcători, nici oameni, să spunem, care se distrează. Acest atac cibernetic a fost bine gândit, bine țintit și, încă o dată spun, de oameni profesioniști”, a afirmat Cotovelea.
Pentru a preveni incidente similare, Republica Moldova ar putea prelua modele de organizare a securității cibernetice din statele Uniunii Europene. Un exemplu este România, unde Directoratul Național de Securitate Cibernetică, aflat în subordinea Guvernului, gestionează incidentele majore, iar Centrul Național Cyberint din cadrul Serviciului Român de Informații are atribuții specializate în prevenirea și contracararea amenințărilor cibernetice.
Potrivit lui Cotovelea, este esențială stabilirea unor responsabilități clare și a unor proceduri de intervenție cunoscute de toate instituțiile implicate.
Votul electronic ar putea fi amânat
Dincolo de vulnerabilitățile tehnice, atacul ar putea avea consecințe pe termen lung asupra relației dintre cetățeni și autorități. Încrederea populației în capacitatea statului de a proteja datele personale riscă să fie afectată, ceea ce ar putea îngreuna inclusiv dezvoltarea și utilizarea serviciilor publice electronice, avertizează expertul în securitate Alexandru Flenchea.
*„Ceea ce autoritățile evită să spună, dar trebuie să ia în calcul, e că, dincolo de riscurile iminente de natură cibernetică, de fapt mai este o problemă foarte mare și foarte gravă pe termen mediu și lung și anume subminarea încrederii cetățenilor în instituțiile statului și în statul în ansamblu”, a declarat Flenchea, la Moldova 1..
Lipsa unei reacții coordonate din partea instituțiilor ar putea avea consecințe inclusiv asupra proceselor electorale. Un exemplu invocat de expert îl reprezintă anunțurile succesive ale Comisiei Electorale Centrale (CEC) privind utilizarea aplicației EVO la alegerile din Găgăuzia, programate pentru 15 noiembrie.
Inițial, CEC a anunțat că alegătorii se vor putea identifica prin intermediul aplicației. Ulterior, instituția a dat asigurări că sistemul informațional electoral nu a fost afectat de atacul cibernetic, iar în cele din urmă a renunțat la această modalitate de autentificare.
„E un exemplu clar care arată: da, nu a fost un răspuns coordonat al instituțiilor. Instituțiile nu au știut cum să facă, fiecare a vrut pe porțiunea lui de responsabilități să se justifice, să spună că totul este în ordine. (...) Cred eu că, urmare a acestui atac, de exemplu, implementarea votului electronic va fi amânată pe un termen nedefinit”, a spus Flenchea.
Neîncrederea în securitatea sistemelor digitale ar putea crea și premise pentru contestarea rezultatelor unor scrutine, inclusiv ale alegerilor din Găgăuzia. Potrivit expertului, restabilirea încrederii cetățenilor va fi esențială înainte ca utilizarea instrumentelor electronice în procesele electorale să fie extinsă.
Identificarea persoanelor responsabile pentru vulnerabilitățile sistemelor guvernamentale nu ar trebui să fie singura prioritate a autorităților. Statul trebuie să se concentreze și asupra protejării cetățenilor afectați, precum și asupra reparării prejudiciilor suferite de aceștia, consideră Alexandru Flenchea.
„Știți, problema este că identificarea și pedepsirea vinovatului este doar partea cea mai mică a actului de justiție. Partea principală a actului de justiție este restabilirea, repararea drepturilor lezate ale persoanelor vătămate”, a declarat expertul.
Un alt risc îl reprezintă posibilitatea ca datele personale sustrase să fie utilizate de atacatori pe termen lung. Deși un cod IBAN nu permite, de unul singur, retragerea banilor dintr-un cont bancar, asocierea acestuia cu alte informații personale ar putea facilita tentative de fraudă.
Potrivit lui Flenchea, dezvoltarea inteligenței artificiale ar putea oferi atacatorilor noi modalități de exploatare a datelor obținute, inclusiv la câteva luni după incident.
Datele personale a aproximativ 450.000 de cetățeni au fost accesate în urma atacului cibernetic asupra infrastructurii administrate de Agenția de Guvernare Electronică, a anunțat președinta Maia Sandu pe 6 noiembrie, după ședința Consiliului Național de Securitate.
Potrivit șefei statului, o vulnerabilitate a permis accesarea registrelor a cel puțin zece instituții publice. Identitatea atacatorilor nu a fost stabilită, însă modul de operare sugerează posibila implicare a unui actor statal.
În urma ședinței Consiliului Național de Securitate, autoritățile au convenit asupra unor măsuri pentru consolidarea protecției sistemelor guvernamentale. Un grup de lucru condus de prim-ministrul Vasile Tofan urmează să propună soluții în termen de o lună, iar persoanele ale căror date au fost accesate vor fi notificate de Agenția de Guvernare Electronică.
CITIȚI ȘI:
