Reforma APL: Guvernul promite servicii mai bune, iar CALM cere etapizare și garanții
Reforma administrației publice locale ridică întrebări privind finanțarea viitoarelor primării, distribuirea competențelor și reprezentarea cetățenilor din localitățile reorganizate. În timp ce autoritățile promit servicii publice mai bune, Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) avertizează că graba și lipsa unei etapizări clare pot compromite reforma și slăbi democrația locală.
Potrivit celei mai recente evaluări a Comisiei Europene, în 2026 Republica Moldova a înregistrat progrese în implementarea reformei, a declarat secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, în cadrul Conferinței anuale privind extinderea, desfășurată luni, 9 noiembrie, la Chișinău.
Cele două proiecte legislative care stabilesc noua structură administrativ-teritorială și reorganizarea administrației publice locale de nivelul al doilea sunt la etapa avizărilor, care a fost precedată de consultări publice cu implicarea tuturor actorilor vizați.
„Dezideratul este nu doar o nouă hartă administrativă și nici doar configurarea structurii administrativ-teritoriale a Republicii Moldova într-un nou context și într-o nouă formulă, ci asigurarea faptului că în fiecare cătun, pentru fiecare cetățean al Republicii Moldova și pentru fiecare persoană juridică vor fi disponibile cele mai bune servicii”, a declarat Dabija.
Potrivit reprezentantei Guvernului, harta reconfigurată va intra în vigoare odată cu primului tur al alegerilor locale generale din 2027. Primul stimulent financiar în cadrul reformei este disponibil din acest an. Următoarele două sunt planificate pentru 2027 și 2028, pentru ultimul fiind prevăzută o perioadă de implementare de trei ani, până în 2030.
„În momentul în care vom avea harta definitivată și adoptată de Parlament, vom propune și soluțiile juridice privind mecanismul de finanțare”, a explicat secretara generală adjunctă a Guvernului.
O parte din resursele necesare provin din Planul de Creștere al Uniunii Europene pentru Republica Moldova, în valoare de 1.9 miliarde de euro. Cea mai recentă tranșă, de peste 157 de milioane de euro, transferată la începutul lunii octombrie, a crescut sprijinul alocat până acum în cadrul Planului la 661 de milioane de euro.
CALM cere etapizarea reformei
Congresul Autorităților Locale din Moldova confirmă necesitatea reorganizării administrației publice locale, însă avertizează asupra riscurilor în lipsa unui consens larg privind mecanismul de realizare.
„Principala dispută, din câte am înțeles și cred că mulți dintre noi înțelegem, nu ține de necesitatea reformei, ci de metoda prin care aceasta este realizată, de grabă și de lipsa încercărilor de a etapiza anumite lucruri”, a declarat Viorel Furdui, directorul executiv al CALM.
Multe întrebări importante, privind competențele viitoarelor primării, statele de personal, organigramele, finanțarea și soarta angajaților care ar putea fi disponibilizați, rămân încă fără răspunsuri, afirmă Furdui. El spune că această situație amplifică și mai mult îngrijorările celor care s-au arătat sceptici privind această reformă.
„Mai întâi trebuie să existe legea, proceduri clare și criterii clare, iar ulterior să se acționeze în baza acestora”, a subliniat directorul CALM, care a mai spus că termenul de 31 iulie pentru finalizarea amalgamării normative nu este prevăzut deocamdată în legislație.
În context, Lilia Dabija a menționat că funcțiile și serviciile publice au fost repartizate astfel încât să nu existe riscuri de întreruperi în prestarea acestora, iar angajații își vor putea valorifica în continuare experiența și competențele.
Ungheni, exemplu de amalgamare voluntară
Un exemplu de amalgamare voluntară prezentat în cadrul evenimentului este municipiul Ungheni, care urmează să se asocieze cu alte nouă primării. Primarul municipiului, Vitalie Vrabie, a declarat că procesul a fost bazat pe acordul comunităților, fără să existe presiuni asupra administrațiilor locale.
În urma reorganizării, populația municipiului va crește de la 26.400 la aproximativ 43.000 de locuitori, iar suprafața administrată se va extinde de la 16.64 la 296 de kilometri pătrați. Noua unitate administrativ-teritorială va include aproximativ 19.000 de hectare de terenuri arabile.
Vitalie Vrabie spune că autoritățile locale se pregătesc deja pentru funcționarea noii structuri. Sunt în proces de elaborare planul integrat de transport public urban și programul integrat de colectare a deșeurilor, iar în localitățile participante la amalgamare sunt dezvoltate centre unificate de prestare a serviciilor.
„Am deplină încredere că vom realiza cu succes această reformă la Ungheni. Avem resursele alocate de Guvern și lucrăm deja la trei documente importante pentru noua unitate administrativ-teritorială”, a declarat primarul.
Anul 2027 va fi unul de tranziție. Vitalie Vrabie afirmă că municipiul nu anticipează dificultăți majore în gestionarea bibliotecilor, centrelor de tineret și a celorlalte instituții din localitățile care intră în componența municipiului, întrucât acestea sunt deja conectate la oraș.
Garanții pentru localitățile amalgamate
Directorul executiv al Centrului pentru Administrație Locală Europeană, Andrei Hâncu, a evidențiat că una dintre principalele lecții ale amalgamării voluntare este importanța informării și implicării cetățenilor în procesul de reorganizare.
Potrivit acestuia, acolo unde primarii au explicat deschis necesitatea reformei, beneficiile și riscurile acesteia, iar comunitățile au fost consultate în privința priorităților locale, procesul a avut rezultate bune.
„O primărie mai mare, consolidată și cu capacități administrative sporite poate soluționa mai ușor problemele comunității”, a menționat Andrei Hâncu.
În cadrul amalgamării voluntare, comunitățile au participat inclusiv la elaborarea viitoarelor organigrame, identificarea funcțiilor necesare, organizarea serviciilor publice, gestionarea instituțiilor și inventarierea patrimoniului. Experiența ar trebui preluată și în procesul amalgamării normative, chiar dacă, în acest caz, autoritățile vor trebui să lucreze și cu localități care nu și-au dorit reorganizarea.
„Principala îngrijorare a acestora este că toate resursele și eforturile vor fi concentrate în centrul administrativ, care va deveni sediul viitoarei primării, în timp ce localitățile mai mici vor fi cumva marginalizate sau discriminate”, a explicat Andrei Hâncu.
În acest context, el consideră necesară instituirea unor mecanisme care să garanteze că toate localitățile vor beneficia de atenție și investiții, iar deciziile viitorilor consilieri vor fi luate în interesul întregii comunități.
Primăriile nu vor putea avea mai puțin de 3.000 de locuitori. Cele care nu întrunesc acest prag vor trebui să se unească, fie prin amalgamare voluntară, fie prin amalgamare normativă acolo unde nu există înțelegere. În urma reorganizării, ar urma să rămână 273 de primării.
Totodată, cele 32 de raioane urmează să fie reorganizate în trei regiuni – Nord, Centru și Sud, iar Taraclia ar urma să devină municipiu de nivelul II. Municipiile Chișinău și Bălți își vor păstra statutul actual, iar UTA Găgăuzia – statutul special.
CITIȚI ȘI:
